Ieșeala din Glasgow aș putea-o numi ad-hoc. A fost ceva foarte spontat, gașca de pomină și atmosfera foarte faină. Ne hotărâsem pe loc în ce perioadă mergem iar gașca s-a tot mărit pe parcurs.
Având turul de o zi, am rămas cu timp foarte puțin de vizitat orașul. Aceeași atmosferă ca și în Edinburgh: cimpoieri, bărbați în kilt și un weekend frumos de octombrie.
A doua zi e zi de bătut puțin orașul, mi s-a părut mult mai mare și mai dezvoltat decât Edinburgh.
Catedrala din Glasgow (Glasgow Cathedral) este cea mai veche clădire din oraș și una din cele mai vechi din Scoția fiind construită în sec. al XII-lea.
În spatele catedralei se găsește Glasgow Necropolis un cimitir în stil victorian deschis în anul 1833 și care găzduiește aproximativ 3500 de morminte.
Urmează o scurtă vizită în buricul târgului după care mă întâlnescu cu restul găștii să luăm Express-ul spre aeroport.
Ziua o începem foarte devreme, la 8 e plecarea în tur spre Loch Ness cu trecere prin Glencoe, croazieră și vizită la Castelul Urquhart. Peisajul e superb, sălbatic și atmosfera îmi dă o stare de bine maxină. Drumul șerpuiește ușor și încet se deschide peisajul așa cum îmi place mie: sălbatic, verde, muntos și nu se putea fără puțina ploaie. Trecem ușor de Glencoe, ne îndreptăm spre Fort William și cât ai zice pește suntem la Nessy acasă. Aproape de Fort William e calea de acces pentru iubitorii de drumeții care vor să cucerească cel mai înalt vârf al Marii Britanii: Ben Nevis 1345 m.
Decidem că facem și croaziera pe lac și vizita la Castelul Urquhart, acestea nu erau incluse în tur și trebuie să plătim extra dar odată trec pe aici și decid că merită banii.
Castelul Urquhart e situat pe malul Lacului Loch Ness iar azi se pot vedea doar ruinele. A fost cel mai mare castel în perioada respectivă datând din sec al XII-lea. A fost dinamitat pentru a evita ocupara lui de către iacobiti.
După vizita la castel ne îmbarcăm pentru o plimbare acasă la Nessy. Din păcate Nessy nu a vrut nici cum să apară, poate nu era acasă ori legenda rămâne legendă și nici nu a existat.
La terminarea croazierei ne-a așteptat șoferul și a urmat un drum lung înapoi spre Glasgow. Am ajuns în jurul ore 20.00 urmând să ne relaxăm la o bere în oraș.
Participanți: Cassandra, Gary, Julie și Vincent, eu
Puncte forte: Glasgow, Loch Ness
Se pare că Scoția e scrisă în stele în acest an, nici bine nu venisem din Edinburgh că în 4 luni mă trezesc din nou în aeroport cu destinația Glasgow.
Să nu credeți că din mai de când am fost în Edinburgh până acum nu am zburat de loc, fusesem de 2 ori acasă în România.
Cassadra e colega mea de servici, uitându-ne într-o după-masă la bilete și văzând cât de ieftine sunt ne-am decis să mergem în Glasgow, după s-a alăturat și restul găștii.
În prima zi aveam să mergem pe urmele monstrului din Loch Ness și o incursiune în Scoția sălbatică lucru care s-a și întâmplat. Frumoasă foc Scoția, englezii au cu ce se lăuda. DIn păcate Nessy nu a vrut nici cum să se arate. Deja mă imaginam în desenele cu Scooby Doo căutând monstrul, se pare că a ieșit la suprafață copilul din noi :)).
A doua zi am petrecut-o vizitând orașul și spre seară fuga la aeroport.
Cred că luna mai a fost perfectă pentru a vizita Scoția dar 2 zile sincer nu mi se par suficiente. Sunt câteva castele în zonă care merită văzute dar e cam imposibil în 2 zile. Vă spuneam că am avut bilet pentru Edinburgh si Stirling Castle. De fapt imi luasem un Explorer Pass pentru 3 zile în care ai incluse intrările la anumite castele. În 2 zile apucasem să văd doar cele 2 castele dar mai erau și alte incluse. Scoția înseamnă kilt, cimpoieri, schotch whisky, castele, povești de groază și multă istorie.
Am dormit ca un pui iar chiar dacă e duminică ceasul a sunat destul de devreme, azi merg la Stirling, o localitate aflată undeva la 60 km de Edinburgh. Dap, alt castel. Scoția nu duce deloc lipsă de așa ceva iar pentru cei psionați de istorie, castele, domnițe și povești de groază aici e raiul.
La ora 9 sunt deja în gara din Edimburgh cu destinația Stirling. Frumoase trenuri pe aici (Scotrail) iar biletul a fost 9.7 lire dus întors.
Castelul Stirling este castelul dinastiei Stuart iar dacă spui Scoția nu ai cum să nu menționezi Stirling. Este unul din cele mai cunoscute castele fiind mai sigur decât castelul din Edinburgh datorită amplasării acestuia pe aflorimentul stâncos. A fost castelul de opulență a regilor anului 1500 locul fiind faimos și datorită numeroaselor bătălii care s-au purtat în zonă iar iubitorii filmului Braveheart știu de ce. În 1297 aici a avut loc bătălia condusă de William Wallace contra englezilor iar mormântul lui William poate fi văzut la castel.
De cum intri pe poarta castelului se deschide grădina Reginei Ana plină cu flori și de unde ai o priveliște superbă asupra zonei.
De asemenea se poate admira palatul, Capela (Chapel Royal), Sala Mare (Great Hall) precum și toată curtea castelului având o suprafață considerabilă.
Castelul Stirling
Great Hall
Chapel Royal
Un alt loc impresionant ce s-a descoperit ceva mai târziu a fost bucătăria castelului.
Lângă castel se află o biserică și cimitirul. Ce m-a impresionat e că aveau un mini-ghid și în limba română. A fost prima oară când am văzut așa ceva.
A doua jumătate a zilei o petrec în Edinburgh în partea nouă a orașului.
Calton Hill este o alta rămășiță vulcanică ce găzduiește o serie de monumente istorice. Un alt loc de unde poți admira Edinburgh-ul de sus. Printre monumente se numără Nelson Monument, National Monument, Playfair Monument și Dugald Steward. Accesul la acestea se face prin urcarea celor 143 de trepte.
Un alt loc ce trebuie neapărat văzut e Scott Monument. Accesul se face pe cele 287 de trepte și oferă un alt panoramic asupra orașului. Din păcate eu nu am mai reușit să urc.
Hmmm..dacă vremea e așa senină ce poate fi mai frumos decât să admiri apusul de sus? Mă îndrept spre Arthur Seat pentru o priveliște și un apus de milioane.
De cum ajung aproape de Parcul Holyrood realizez că nu sunt singură, era plin de turiști care urcau pentru a admira apusul.
La 9 dimineața sunt în Edinburgh, iau rapid Express-ul spre centru și mă plimb agale pe străduțele întortocheate. Orașul e încă somnoros iar soarele obraznic de mai mă trezește la viață. Vai, ce dor îmi era de o ieșeală.
Planul pe azi e simplu: bat la picior tot orașul până nu mai pot. Am în plan vizitarea castelului, orașul vechi și vizită la Scaunul lui Arthur (Arthur Seat).
Ajung la castel înainte de ora deschiderii, puzderie de lume și o coadă de cel puțin 20 m pe 2 coloane: cu bilete și fără bilete.
Sunt genul de ulițarnică ce gândește (de cele mai mute ori) 2-3 chestii înainte și îmi cam fac planul de acasă prin urmare optasem pentru un Explore Scotland Pass acesta având inclusă intrarea la Castelul Edinburgh și Castelul Stirling așa că rândul merge destul de repede.
Priveliște e minunată dar atât de multă lume mă obosește, nu mă împac deloc cu locuri atât de aglomerate cu turiști dar asta e, toată lumea vrea să vadă castelul.
Castelul Edinburgh(Edinburgh Castle) cocoțat pe o rocă vulcanică este simbolul scoțienilor de mai bine de 1000 de ani având un mix de stiluri arhitecturale.
Suprafața castelului e imensă și ai nevoie de cel puțin 3-4 ore ca să vizitezi (poate val vârtej) toate cotloanele.
Ce ar fi de menționat și neapărat de vizitat e St. Margaret`s Chapel cea mai veche clădire din Edinburgh ce datează din secolul al 12-lea.
The Honours of Scotland este locul unde se păstrează câteva din bijuteriile coroanei. Din păcate pozele sunt interzise.
The Great Hall este o mică fortăreață în incinta castelului care mai păstrează stilul original.
Prisons of War este locul unde se pot vedea condițțile în care trăiau prizionerii de război între 1700-1800.
Ar putea fi multe de spus despre castel, vă las cu câteva poze.
Royal Mile este stradă principală ce leagă Castelul Edinburgh de Palatul Holyrood. Practic aici se desfășoară toată treaba istorică.
Cum ieși din curtea castelului, pășești agale pe Royal Mile și la fiecare metru te poti opri pentru că e ceva ce merită oprirea.
Încep cu St Giles` Cathedral ce datează din secolul al 15-lea, de remarcat fiind vitraliile.
La capătul străzii ajungi direct în curtea Palatului Holyrood, reședința reginei Elisabeta iar în partea dreaptă se află clădirea noua a Parlamentului scoțian. Din păcate nu am mai reușit să vizitez palatul dar am făcut o vizită rapidă în Parlament. Nu pot să zic că m-a impresionat.
De aici vine partea care îmi place mie: Arthur Seat (Scaunul lui Artur ). Arthur Seat mi s-a părut atidotul perfect situat în oraș de a scăpa de agitație și puzderie de turiști, o rămășiță unui vulcan stins înaltă de 251 m situată în parcul Holyrood și care îți oferă priveliști de milioane după ce gâfâi să urci până sus.
Pe când mă plimbam pe Royal Mile văzusem un Terror Tour pe înserate. Nu e noutate că Scoția e plină de povești de groază, amante, copii din flori, incest, adulter și tot ce vrei tu, toate la grămadă doar în Edinburgh și dacă ne întoarcem în timp cu câteva sute de ani, treaba e treabă.
Turul e gratuit și oricum eram încă prin centru. Se pornește de pe Royal Mile si durează undeva la 1 h.
După terminarea turului mă plimbam agale prin orașul vechi unde 2 bărbați făceau atmosferă, un cimpoier și un toboșar. A ieșit ceva frumos, lumea dansa dansuri scoțiene, se distra și să nu mai spun că băieții își vânduseră toate CD-urile.
Puncte forte: Castelul Edinburgh, Castelul Stirling, Scaunul lui Arthur
Trecuseră aproape 4 luni (!!!) de la ultima ieșeală, cea din Napoli, la servici era super aglomerat și aveam nevoie de o ieșire ca de aer prin urmare am ales ceva frumos, unde să nu mă plictisesc, istorie cât carul și aproape de Dublin, la doar 1 h de zbor. S-au aliniat stelele și prețul la biletul de avion pentru Edinburgh-capitala Scoției.
Am descoperit un oraș boem, încărcat de istorie, mituri, povești de groază, o drumeție chiar în oraș, unde e berea bună și unde nu ai cum să te plictisești, istorie găsind pe fiecare metru pătrat din orașul vechi.
Prima zi am alocat-o pentru vizitarea orașului cu tot ce se putea vizita, experiementa, gusta și palpa în Edinburgh iar a doua zi am avut-o exclusiv pentru vizitarea casteluluiStirling și ce mai rămăsese din Edinburgh.
Aveam să experimentez ceva nou în ieșeala aceasta: cum să mergi de la aeroport direct la servici. Dap, ați citit bine. Am stat cu emoții cât carul deoarece la cea mai mică întârziere a zborului nu mai ajungeam la timp la servici. S-au aliniat stelele bine de tot fără pic de întârziere și noroc cu manager a de treabă la serivic care înțelege care e treaba cu aștia nebuni de pleacă mai tot timpul și nu le mai pasă de oboseală, mai înțelege că avionul poate întârzia știind că faci și imposibilul să ajungi la timp la servici.
Data: 02 decembrie 2018 Unde: Belfast – Irlanda de Nord Participanți: Emanuela, eu
Ema avea de ceva timp în plan o fugă la Belfast așa că am tocmit planul destul de rapid.
Situat la doar 2 ore de capitala Republicii Irlanda a fost floare la ureche sa ajungem.
Ne-am luat bilete de autobuz ( Dublin Coach ) și duse am fost. Biletul a costat 20 euro/ persoana pe sens, mai este și variantă de tren dar nu prea știu multe detalii.
Drumul nu e ceva special iar sa fiu sinceră nu știu când am intrat în Irlanda de Nord pentru că nu văzusem nici un indicator cum că am fi trecut granița.
Autobuzul ne-a lasat în centru având timp o zi la dispoziție să explorăm orașul.
Am început cu o cafea și cu o vizită la Centrul de Informare turistică iar pentru cine nu știe piesa de rezistență a orașului e Muzeul Titanic, practic locul unde Titanicul a luat naștere.
Am început cu vizitarea Primăriei (Belfast City Hall) iar fiindcă era luna decembrie era și Târgul de Craăciun, plin de brăduți, beculețe si alte lucruri specifice târgului. Intrarea gratuita.
După vizitarea Primăriei și a târgului ne îndreptăm spre Victoria Square Shopping Mall, centru comercial cunoscut pentru cupola de unde se poate admira orașul
Ne îndreptăm spre Muzeul Titanic, nu înainte de a face o poză cu Charlie Chaplin și a ne prosti
Actualul Muzeu Titanic a fost construit pe locul fabricii unde acesta a fost construit. Catastrofa din 1912 când cel mai mare vas construit vreodata a ajuns pe fundul Oceanului Atlantic a șocat întreaga omenire.
Întrebasem câteva persoane înainte care au fost la muzeu și totți au afirmat că intrarea nu își merită banii, prin urmare am decis să nu vizităm muzeul ci doar să facem o plimbare in preajma acestuia. Intrarea era aprox 15 euro iar mai multe detalii gasiți aici.
În spatele muzeului se găsește o piață unde se pot vedea simboluri și măsuratori privind construcția vasului iar în fața muzeului se poate vedea vasul SS Nomadic.
Nu pot sa spun că am rămas foarte impresionată, probabil nu sunt destul de fascinată în ceea ce privește problema, sincer nici nu știu ce mă așteptam să găsesc.
Ceasul ticăie ora de plecare și ne îndreptăm spre centru la autobuz.
Sunt și alte atracții care se pot vizita in Belfast, atracții care necesită timp mai mult de 1 zi, precum Muzeul Ulster, Grădina Botanică și plimbare cu celebrele taxiuri negre.
Începutul lunii noiembrie m-a prins în Marea Britanie, aproape de Londra.
Cred ca a fost prima plecare (deși știam că voi pleca cu aprox. 2 luni înainte) unde nu mi-am făcut planul de bătaie de acasă. Am plecat pentru alte treburi și am zis că dacă ajungem pe undeva foarte bine, dacă nu, Londra nu se mișcă de unde este și nu e problemă că mai vin încă odată.
Singura ieșire a fost în St. Albans un orășel foarte cochet și cu puțin din acel tradițional englezesc.
Catedrala St. Alban probabil punctul forte al orașului, o construcție impunătoare de-a dreptul impresionantă. Aveam să aflu ulterior că această catedrală are cea mai lungă navă din Marea Britanie, ”doar” 85 m.
Povestea spune că această biserică a fost fondată în anul 793. Primul stareț al mănăstirii a fost numit doar în anul 1077 care a început să mărească biserica în stil romanic începând cu marele turn ce a fost finalizat abia în anul 1115. După ce Henric al VIII – lea, în 1594, rupe legăturile cu Roma și se declară Șef Suprem al Bisericii, catedrala intră într-un proces de degradare timp de 3 secole. Abia în 1834 începe restaurarea catedralei ieșind la suprafață picturi murale care au fost ascunse de var timp de 3 secole, În prezent în această catedrală se celebrează liturghii din 4 religii diferite.
După ce am vizitat catedrala am luat la pas centrul.
