Categorie: Europa

Continuă să citești Madeira – sfaturi și cheltuieli

Levada das 25 Fontes și off-road în Madeira

Vă povestisem pe îndelete despre Funchal, despre partea de vest și est a Madeirei dar nu am meționat pe îndelete care e treaba cu levada. Dacă tot am ales un traseu de levada, am decis să combin cu un off-road și pe cuvânt de zâmbet călător că Madeira le are pe toate.

Vă spuneam că levadas sunt canale/ apeducte care colectează apa. Au fost făcute din necesitatea de a colecta apa din partea de vest și nord-vest a insulei spre zona de sud care e mult mai secetoasă. Apa era folosită pentru irigații în agricultură, în special pentru plantațiile de trestie de zahăr.

Astăzi aceste canale deservesc și pentru energia hidroelectrică și există nu mai puțin de 2170 km. S-au format rețele întregi de apeducte care conectează toată insula. Că în timp au devenit atât de faimoase și iubite de către toată lumea, asta e altă poveste.

Un traseu de levada a ajuns o experiență de neratat odată ce ai pășit pe insulă. Acestea pot fi de nivel ușor, mediu și greu.

Se zvonea că una din cele mai frumoase levada este 25 Fontes. Cu siguranță numele este foarte sugestiv, în schimb traseul e ireal de frumos. Am hotarât să văd cu ochii mei.

Levada das 25 Fontes (PR6)

Toată nebunia a început dimineața când am pornit spre Rabaçal. Acesta este punctul de pornire pentru Levada 25 Fontes (PR6) și Levada do Risco (PR6.1). Există o variantă de a le combina pe amândouă, un traseu de aprox 16-17 km.

Înainte de a ieși din Rabaçal am făcut o ultimă oprire la un magazin alimentar pe când 4×4-ul nostru a făcut pană. Șoferul ne spune că e prima dată când i s-a întâmplat asta dar treaba se rezolvă rapid și suntem gata de plecare. Vremea nu se arată strălucită dar speram să nu ne ia ploaia pe sus.

Puncul de acces este printr-un tunel de 800 m lungime, iar imediat ce ai ieșit din tunel vei putea vedea Cascada Risco, la care se poate ajunge pe traseul PR6.1.

ATENȚIE! Dacă mergeți fără ghid, mare grijă la traseu și neapărat o hartă. Este destul de ușor să te rătăcești. 2 lucruri absolut necesare sunt apa și lanternă/frontală pentru că tunelul nu este iluminat. De asemenea, se recomandă bocanci.

Am găsit natură în stare pură iar levada este cireașa de pe tort în fiecare părticică din Madeira. Dacă era traseu de levada în zonă, știai că trebuie să ducă undeva, într-un loc frumos, spre un punct panoramic, ceva era garantat.

Poteca este în stare foarte bună iar ce mi-a plăcut a fost bunul simț al oamenilor de pe traseu. Același traseu deservește pentru ambele sensuri (dacă te întorci pe același traseu) prin urmare erau oameni care veneau din sens opus. Unele porțiuni erau destul de înguste însă toată lumea a fost amabilă și răbdătoare. M-am bucurat să văd mult bun simț, la fel și pe traseul Pico do Arieiro – Pico Ruivo.

Există multe specii de plante care cresc în zonă, iar natura este de o sălbăticie incredibilă. După una din bifurcații, există o porțiune unde crengile copacilor sunt lăsate și formează un tunel natural deasupra potecii și apeductului.

Pe măsură ce ne apropiem, așteptam să văd de unde denumirea de 25 fontes. Ruben, ghidul nostru, nu vroia să ne spună dinainte. A zis că vom înțelege totul la fața locului. Sincer, am vrut să las farmec misterului, nu am căutat să mă documentez înainte și sincer nici nu am căutat poze :)).

Odată ajunsă la finalul traseului, s-a rezolvat și misterul buclucaș: pe lângă cascada mare, mai erau niște firicele de apă care formau cascade mai mici, probabil 25 la număr de unde și denumirea traseului. Evrika!

Find un traseu foarte popular a fost și relativ aglomerat pe aici. Nu am zăbovit prea mult și am făcut stânga împrejur pentru cea de a doua parte a aventurii: off-road.

Date tehnice Levada das 25 Fontes:

punct de pornire: Rabaçal (varianta prin tunel)
altitudine Rabaçal: 1064 m
diferență de nivel: 300 m
distanță: 11 km
durată: 4-5 ore
grad de dificultate: mediu

Am găsit un traseul tehnic pe siteul celor de la alltrails.

Off-road

Am ajuns relativ repede la mașină după levada și acum urma partea nouă pentru mine. Nu aș știi să vă spun traseul de off-road, eu le-aș numi coclauri. Drumuri de toată minunea prin pădure și noroaie. Ceea ce mi-a plăcut a fost că am trecut pe lângă o plantație de bananieri. Știam eu care e treaba cu ele dar acum am văzut și o plantație întreagă :)).

Experiența a fost interesantă dar nu știu dacă aș mai încerca din nou un off-road. Poate pe drumuri ceva mai crunte :)).

Ultima oprire a acestei aventuri a fost la Cabo Girão. Mai fusesem cu 2 zile înainte dar nu strică la aruncatul cu privirea :)).

Madeira mi s-a părut spaima șoferilor (aștia fricoși ca mine) pentru că toată insula e parcă terasată. Cât ai zice pește ești la zeci de metri altitudine și ești tot în același oraș. Nu zic că priveliștea e rea, pentru că vezi ori oceanul ori plantațiile de bananieri dar m-ar trece toate căldurile de fiecare dată când aș urca :)).

Dacă ar fi să aleg 2 zile preferate raportat la experiențele avute ar fi această zi cu levada și traseul spre Pico Ruivo.

A fost o săptămână de vis și singurul regret a fost că nu am reușit să vizitez și Porto Santo și să mă bucur de mai multe trasee. Madeira s-a dovedit o destinație perfectă de vacanță. Aș vrea să spun că urmează Azore cât se poate de curând.

Itinerar

Continuă să citești Levada das 25 Fontes și off-road în Madeira

Tradiții madeireze în estul insulei

Dacă e să fac o comparație între cele 2 extremități ale insulei aș spune că în estul insulei, Madeira își ascunde locurile frumoase. Aici poți să descoperi frumoasele tradiții madeireze care așteaptă turiștii curioși cu brațele deschise.

Nu ai cum să explorezi estul insulei și să nu faci o oprire la fabrica de răchită din Camacha sau să nu vezi casele tradiționale madeireze. Nu ai cum să ajungi aici și să nu te bucuri de pădurile de laur, incluse în Patrimoniul UNESCO. Nu mai e nevoie să menționez și peisajele din această zonă, la fel de superbe ca în orice colț al insulei.

Traseul pe coasta de est mi s-a părut ceva mai scurt decât cel de pe coasta de vest a Madeirei dar cu toate acestea au fost experiențe total diferite.

1.Fabrica de răchită din Camacha

Nu prea ai cum să ocolești locul. Epicentrul industriei de răchită este în acest oraș iar turnul cu ceas te va ajuta să te orientezi. Aici răchita vine modelată sub orice formă și dimensiune: de la rame, jucării până la portofele și coșuri de pâine. Apropo, să știți că aici se fac și coșurile de răchită pentru săniuțul pe asfalt din Monte. Fabrica găzduiește partea de producție, un mic muzeu și un magazin de prezentare.

Intrarea la fabrică este gratuită.

2. Ribeiro Frio

Vă spuneam că în Madeira mai puteți vedea pădurile de lauri. Ribeiro Frio este locul care găzduiește parcul cu păduri de lauri, inclus în UNESCO în 1999. Tot de aici încep și câteva trasee de levada pe care vă recomand să le parcurgeți. Cel mai cunoscut traseu de levada de aici e PR10 – Llevada do Furao și un punct panormaic Balcoes. Tot aici se găsește și o fermă de păstrăv.

3. Faial

Cred că oceanul sărută toată insula sub diverse forme. Un loc care merită o oprire este această zonă din Faial desprinsă parcă din povești. Ghidul ne povestea că aici se formează valuri destul de periculoase când e vreme urâtă.

4. Santana

Deși madeirezii nu mai trăiesc în aceste case, aici în Santana, mai poți să vizitezi câteva case tradiționale. Le vei recunoaște din prima. Casele sunt construite din lemn sub formă de litera A, cu acoperișul lăsat și foarte colorate. Casele sunt construite cu pod deservind ca și loc de depozitare iar casa era împărțită în 2 părți: camera principală și bucătaria.

Ghidul ne povestea că sunt foarte puține case tradiționale pe insulă. Proprietarii sunt spirjiniti din punct de vedere financiar de guvern pentru renovarea și conservarea lor. Sunt tradiții madeireze care încearcă să se păstreze pe o perioadă cât mai îndelungată.

5. Ponta de São Lourenço

Levada e o experiență specifică Madeirei, în schimb traseul pe această peninsulă este ceva total diferit. Este cel mai cunoscut traseu de coastă din Madeira iar lipsa vegetației în acest loc îți asigură o priveliște de 360 de grade fără dar și poate. Traseul este undeva la 8 km și durează cam 4 ore. Punctul de plecare este Baia d’Abra iar timp de 4 ore te vei bucura de peisaj și vei putea vedea formațiuni din rocă vulcanică.

Eu nu am apucat să parcurg tot traseul în schimb era ceva lume în zonă deși vremea nu a fost cea mai strălucită. Ce pot să confirm este că da, peisajul este de o frumusețe ireală.

6. Machico

Machico l-am admirat doar de sus și priveliștea nu e deloc rea. De fapt, nimic nu e rău în Madeira. Se spune că aici, în Machico, practic s-a descoperit Madeira în anul 1419. O plajă lungă cu nisip este gata să primească turiștii iubitori de vitamina D.

După cum ai văzut, toate plajele din Madeira sunt cu pietre și bolovani. Ce e de știut este că pietrele de pe această plajă au fost înlocuite cu nisip adus din Maroc în anul 2008.

La fel de important este că, tot aici, ai cea mai mare șansă să vezi balenele. Din Machico pleacă catamaranele în căutarea balenelor. Aproape în fiecare dimineață este o echipă care le observă și le caută locația din acest loc, astfel că probabilitatea să le și vezi este foarte mare.

Treaba cu balenele încă nu am experimentat-o, nu știu de ce. Deși am vizitat câteva locuri unde se puteau ”vâna” (Gran Canaria, Canada), încă nu am reușit să le văd.

Estul insulei este zona care ține aceste tradiții madeireze vii. Indiferent că vorbim de fabrica de răchită, sau de casele tradiționale, acestea dau și păstrează farmecul locului.

Itinerar:

Continuă să citești Tradiții madeireze în estul insulei

Minuni ascunse în partea vestică a Madeirei

Pe cât de mică pe atât de bogată în mistere. Madeira are o mulțime de minuni ascunse așa că am luat partea vestică la purecat și la explorat. Te asigur că nu ai cum să te plictisești.

Unul dintre cele mai utile lucruri când decizi să iei un tur este ghidul care, cel puțin aici în Madeira, a fost de nota 10. Traseul s-a numit ”Madeira Best of the West” și ne-a purtat printre cele mai faine locuri. Eu am mai completat turul cu încă vreo 10 km pe jos dar asta e altă treabă. Am să vă explic la momentul potrivit :)).

1.Cabo Girão

De acest loc știam pentru că e faimos rău mai ales în rândul celor pasionați de sporturi extreme. O platformă de sticlă amplasată pe o stâncă la 580 m altitudine. Este una din cele mai înalte stânci din Europa și peisajul e perfect, o priveliște amețitoare de unde poți vedea Camara de Lobos și Funchal.

Nu există taxă de intrare iar mai multe detalii găsiți aici. Stația de autobuz este chiar lângă platformă.

Nu pot să nu vă las un filmuleț pentru că peisajul e absolut spectaculos.

2. Ribeira Brava

Un sătuc tare cochet și drăguț amplasat la malul oceanului cu magazine de souveniruri și cafenele cochete înfrumusețate de străzile înguste cu piatră cubică. Piesa de rezistență din centrul orașului este Igreja de Sao Bento ce datează din secolul al XV-lea și construită în stil gotic. Nu am zăbovit prea mult dar a fost o oprire binemeritată.

3. Encumeada

Acest loc este punctul de trecere între Ribeira Brava și Sao Vicente și parcă desparte insula de la nord la sud. Encumeada este și un punct de plecare în diverse trasee și levada. Piesajul este absolut spectacular. În nici 20 de minute peisajul se schimbă total, trecând de la ocean la munte. Văzând Encumeada am înțeles de ce Madeira este denumită „țara lemnului”. Pentru mine a fost una din cele zeci de minuni ascunse din vestul Madeirei.

4. Porto Moniz

Această minune ascunsă o poți admira atât de sus cât și de jos. Porto Moniz e cunoscut pentru minunatele piscine naturale din lavă precum și portul. Da, insula este insulă de tip vulcanic iar lava a creat niște piscine naturale care sunt alimentate cu apă direct din ocean.

Ghidul ne povestea ca Porto Moniz a fost un sat autentic madeirez dar în ultimii ani s-a construit masiv și aproape tot ce a fost tradițional, a fost transformat în restaurante și clădiri moderne. Achadas de Cruz este o alternativă dacă vrei să admiri un sat tradițional madeirez care e accesibil doar cu telecabina și promite un peisaj minunat.

Cu siguranță e un loc care merită explorat pe îndelete.

Vroiam să menționez că piscinele din lavă sunt împărțite în 2: sunt piscinele naturale iar în partea vestică sunt piscinele care fac parte din Lido Pool Complex. Piscinele care fac parte din complex sunt mai sigure și recomandate mai ales dacă sunteți cu copii.

Trebuie să te faci prieten bun cu vremea. Nu am reușit să fac baie în piscine datorită valurilor foarte mari.

5. Veu da Noiva

Aceste minuni ascunse fac deliciul zilei. O oprire la Veu da Noiva între Seixal și Sao Vicente este obligatorie. Probabil una din cele mai populare poze din Madeira este această cascadă. Partea vestică a insulei oferă multe peisaje și natură în stare pură.

6. Sao Vicente

Un orășel de munte deloc mare cu aproximativ 6000 de locuitori. Am fost doar în trecere pe aici, însă nu ai cum să nu observi biserica din vârf de deal care veghează toată zona.

8. Camara de Lobos

Pentru că am vrut să explorez la pas cel mai frumos sat pescăresc din Madeira, l-am rugat pe ghid să mă lase cât mai aproape de sat. La acest tur au participat și 2 bătrânei foarte simpatici care erau cazați la un hotel lângă Camara de Lobos. De la ei am aflat că este o pietonală din Funchal spre Camara de Lobos care culmea nu apărea în Google Maps și care era în spatele hotelului lor.

Cât ai zice pește eram în drum spre Camara de Lobos pe scurtătură. Această pietonală era construită pe plajă și ceva mai ferită de ochii lumii. Camara de Lobos este cel mai autentic sat pescăresc din Madeira. Aici poți să vezi peștele pus la uscat printre bărcile colorate la apusul soarelui.

Dacă tot ai ajuns aici e păcat să nu guști scabbardfish cu banană. Combinație ciudată dar foarte delicioasă. Ghidul ne povestea că nu este mâncarea tradițională madeireză dar cumva a devenit foarte celebră și căutată de turiști. Găsești o sumedenie de localuri pe străduțele înguste și pavate din Camara de Lobos.

Toate bune și frumoase dar întrebarea era cum mă întorc înapoi în Funchal. Peisajul era atât de frumos și dacă am descoperit și minunata pietonală, am decis să o iau la pas. Mă gândeam că nu are să fie așa de rău. Pietonala pe malul mării, soarele care se pregătea de culcare, au dat farmec acestui drum.

Am luat la pas aproximativ 10 km. Când am văzut vasul de croazieră în portul din Funchal am știut că nu mai e mult. Picioarele mele dădeau semne serioase de oboseală dar, a meritat din plin.

Acesta a fost un traseu cu minuni ascunse din partea vestică a Madeirei și alte locuri așteaptă să fie explorate.

Maine este o nouă zi!

Itinerar:

Continuă să citești Minuni ascunse în partea vestică a Madeirei

Priveliști madeireze Pico do Arieiro – Pico Ruivo

Cele mai frumoase priveliști madeireze cu siguranță sunt cele de pe traseul Pico do Arieiro – Pico Ruivo, cel mai cunoscut și frumos traseul de hiking din Madeira. Așa cum orice aventură madeireză începe din Funchal, acest traseu nu poate fi exclus de pe listă.

Pico Ruivo reprezintă altitudinea maximă a insulei – 1862 m iar traseul este ideal de frumos. Cea mai bună variantă este să te trezești dimineața devreme ca să prinzi răsăritul la Pico do Arieiro și după să iei la pas aproape singura potecă spre Pico Ruivo.

O mașină închiriată este varianta ideală de a ajunge până la Pico do Arieiro pentru că nu există autobuze. Pentru ce care nu conduc sau nu vor să închirieze mașină, există Pico Transfers. Un cuplu foarte mișto au făcut din aceste transferuri o afacere. Te iau de la hotel, te duc până la Pico do Arieiro și vor stabili ora când se vor întoarce după tine.

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că urmăresc continuu prognoza meteo. M-au contactat și m-au întrebat dacă putem amâna cu 1 zi drumeția din cauza vremii, ceea ce am și făcut. Era păcat mare să nu poți admira peisajul. din cauza norilor. Îi recomand cu toată căldura pentru seriozitatea.

Știam de acest traseu minunat de când îmi cumpărasem biletul de avion și abia așteptam să ies puțin la munte. Elizabeth a fost foarte punctuală iar înainte de răsăritul soarelui eram deja la Pico do Arieiro (1818 m). Drumul din Funchal este de aprox. 20 de minute cu mașina.

Parcarea s-a întețit destul de repede de turiști nerăbdători însă răsăritul se lăsa așteptat și ceața nu se mai risipea.

Recomand să aveți mâncare și băutură cu voi pe toată durata traseului. La Pico do Arieiro este un snack bar cu sandwish-uri și băuturi, în schimb nu este deschis atât de devreme dacă vrei să intri pe traseu imediat după răsărit. La Pico Ruivo este, de asemenea, un mini bar cu răcoritoare.

Din păcate nu a fost răsăritul perfect datorită condițiilor meteo dar nici nu mai puteam aștepta știind că e ceva de pedalat.

Pico Do Arieiro – Pico Ruivo (PR1)

Peisajul m-a dat gata de la început, munte cât vezi cu ochii. Mă opream din metru în metru să fac poze și tot peisajul mi se părea ireal de frumos.

Traseul care l-am făcut este PR1. Pe cuvânt de zâmbet călător că nu ai cum să te rătăcești pe aici. Traseul este foarte bine marcat și sincer nici nu prea ai pe unde să o iei în altă parte, poteca e doar una.

Ninho da Manta

La aproximativ 20 de minute de la intrarea în traseu vei găsi primul viewpoint. Abia acum începi să transpiri și să urci în altitudine, în schimb ești recompensat cu un peisaj minunat. Sincer, nu prea mai am cuvinte ca să descriu priveliștea. De aici poți să admiri în toată splendoarea The Eagle s Rock.

Tunel do Pico do Gato

Este cea de a doua oprire după alte 45 de minute de priveliști madeireze. Un tunel în toată regula care pare să dea și mai mult farmec traseului. La ieșirea din tunel peisajul e tot dintr-un tărâm de basm dar văzut dintr-un alt unghi.

Pico do Torres (1853 m)

După un urcuș în toată regula se ajunge la Pico do Torres (1853 m), al doilea cel mai înalt vârf din Madeira. Peisajul rămâne la fel de ireal și deși sunt mii de trepte îți tragi sufletul o secundă și mergi mai departe.

La un moment dat vei ajunge la bifurcarția cu traseul PR1.3 care duce spre Teixeira. Acesta este un alt traseu mai ușor, mai puțin solicitant și mai puțin spectaculos. Cel puțin așa am fost avertizați motiv pentru care am hotărât de la început să mă întorc pe același traseul spre Pico do Arieiro.

Efortul îți este răsplătit cum se cuvine pentru că deja se zărește refugiul care e chiar sub vârf. Văzusem lume la cort pe acolo și era destul de aglomerat. De la refugiu mai sunt aproximativ 30 de minute până la Pico Ruivo.

De îndată ce trecusem de refugiu am zis că e mai puțin de 30 de minute până în vârf, ca și cum ai spune că e aici după colț dar urcând zig-zag parcă nu mai ajungeam :)).

Pico Ruivo – 1862 m

Tot efortul a fost răsplătit cum se cuvine pentru că din vârf ai o priveliște de 360 de grade. Un peisaj absolut superb.

Am zăbovit puțin pe aici așteptând o fereastră și câteva raze de soare dar nu prea a ținut norocul. Am transpirat pe urcare pentru răsplata unor priveliști madeireze unice.

Pe traseu am văzut turiști de toate vârstele, ba chiar aș putea spune că mai mult de jumătate dintre ei erau de vârsta a doua. Madeira este cunoscută ca destinație preferată de germani, olandezi și englezi trecuți de prima tinerețe.

Mi se pare părea ciudat să mă întorc pe același traseu și cu toate acestea peisajul nu era la fel. Simțeam cum încep să mă rupă miile de trepte și psihicul meu dadea deja rateuri și picioarele nu mai ascultau. Dar cumva cumva, tot mai urci 10 și după iar 10 și uite așa ai mai dus un urcuș sau o coborâre.

Minunat traseul, nu imi venea să cred că am ajuns înapoi la Pico do Arieiro, parcă nu vroiam să se termine :)).

Știți că de câte ori merg pe undeva, încerc să văd orașul/ locul de sus. Ei, de data aceasta am avut cea mai autentică priveliște.

Traseul se face în aprox 8 ore dus-întors la pas lejer. După ce am ajuns m-am oprit la o cafea la snack-bar iar Elizabeth a și venit la timp pentru a mă duce înapoi în Funchal.

Am găsit profilul tehnic al traseului aici.

Acest traseu este unul din cele mai populare și cel mai frumos traseu pentru a atinge înălțimea maximă. Priveliști madeireze la tot pasul, singura potecă este cea care te lasă âncet să descoperi misterul muntelui iar cele zeci de mii de trepte te răsplătesc cu peisaje amețitoare. Doar văzând puterea si magia muntelui realizezi cât de mic ești ca om.

Itinerar