Categorie: Europa

Gran Canaria: tips & tricks

     Gran Canaria s-a dovedit a fi o idee strălucită, o călătorie „la cald” având în vedere că în Irlanda înghețau pietrele în decembrie.
A fost prima tură solo, prima experiență de a dormi în hostel și o ieșire planificată cu doar 3 săptămâni înainte de plecare, lucru ce nu îmi stă în fire să îl fac. Sunt genul de călător care planifică totul cu mult timp înainte și numără zilele până la plecare. Nu pot să spun că îmi displace nici varianta asta :)).
      1.Transport
 
    Recunosc că mutarea în capitala Irlandei mi-a facilitat călătoriile din toate punctele de vedere. Aeroportul e la 20 de km de centrul orașului iar ofertele sunt mult mai diversificate.
    Aici e Ryanair la putere prin urmare ofertele sunt deloc puține. Ryanair are curse din Dublin spre aproape toate destinațiile de tot din Europa și nu numai.
Dacă vă întrebați cât am plătit pe bilet dus-întors a fost exact 62 euro fără bagaj de cală. Un zbor de 3,30 h și ai schimbat aerului cu +20 de grade.
 
     Dacă ar fi să merg din nou în Insulele Canare ce as face diferit din punct de vedere al transportului ar fi să închiriez mașină. Rețeaua de transport pe insulă nu e cea mai strălucită, sunt locuri în care oricâte autobuze ai schimba nu ai cum să ajungi sau te dai de ceasul morții până acolo.
La sfârșitul călătoriei am pus pe hartie toate biletele de autobuz și am ajuns la 45 euro. Nu mai vreau să adaug timpul pierdut și să nu îmi amintesc cu ciudă că nu am ajuns în toate locurile planificate de acasă prin urmare închirierea unei mașini e ideală iar dacă sunteți mai mult se reduce costul automat.
     2. Cazare
     Cazarea a fost pentru prima oară într-un hostel. Am ales o cameră cu 4 paturi doar pentru fete fără mic dejun.  Când am ajuns a fost doar Maria Jose iar în ultima noapte a mai venit încă o persoană în cameră.
Am optat pentru Little Surf House. Prețul a fost 72 de euro pentru 4 nopți. Hostelul e la doar 2 minute de plaja Las Canteras cea mai lungă plajă de nisip din Las Palmas. Hostelul nu e în centru dar în zonă este inclusiv și un mall iar posibilitațile de a ieși seara sunt diverse.
Nu am avut nimic de obiectat, casa este întreținută de o familie foarte amabilă. Totul curat, posibilitate de gătit și toate lucrurile la îndemână.
3. Ce mai e de vizitat
     Nu prea ai cum să bați toată insula în 3-4 zile.
Sunt multe locuri frumoase de pe insulă la care nu am ajuns din diverse motive cel principal fiind transportul dar tu te rog sa nu ratezi:
– Roque Nublo – simbolul insulei, dacă ai noroc și e senin se poate vedea Tenerife în zare
– Pico de la Nieves – cel mai înalt vârf al insulei
– Caldera de Bandama – crater vulcanic
– alte formațiuni muntoase: El Cura, La Rana, Roque de Gando
– Moloneras: zonă protejată cu faună și mini deltă.
– Palmitor Parque
Citește și:

Ziua IV: Pur și simplu Las Palmas

     Ziua a IV-a o dedic aproape toată pentru a vizita capitala insulei, Las Palmas de Gran Canaria.
Deși vremea nu a fost cea mai strălucită, alarma mi-a sunat la 7 dimineata, în 20 de minute sunt pe plaja Las Cantera admirând marea și urmărind un tânăr cu placa de surf sub braț în așteptarea valului perfect. Așa dimineață să tot ai.
     O iau spre centrul capitalei, străzi pietonale cu magazine și împodobite de sărbătoare, fiind atat de cald efectiv uit ca în 2 săptămâni sărbătorim Crăciunul.
     Portul Las Palmas
Portul domină partea estică a orașului. Plin de ambarcațiuni de tot felul și vase de croazieră. Probabil oriunde mergi în lume toate porturile sunt cam la fel. Deși am văzut orașe port în Grecia, Turcia, Croația, Muntenegru, sincer cam toate mi se par la fel dar au farmecul lor până la urmă. Dacă te plimbi aiurea prin port nu ai cum să nu vezi tot felul de anunțuri gen „Mă numesc X și caut partener pentru o expeditie cu barca în Asia. Mai multe detalii la …”. Se pare că băieții își iau soarta în mâini și pleacă. O fi și asta o variantă, să îți iei jucăriile și să pleci în lume.
     Centrul vechi Las Palmas

De cum pășesc în centrul vechi încep să simt că sunt în Spania. Străzi pavate și înguste, arhitectură superbă, cafenele cochete și un vibe care incepe să desmorțească orașul adormit într-o zi de duminică.
Catedrala Sfanta Ana, Plaza de Pilar Nuevo și Casa de Colon sunt cele mai importante obiective turistice din centrul vechi. 
     Catedrala Sfanta Ana este piesa care domină tot centrul vechi. Intri în Plaza de Pilar Nuevo și tadam dai direct peste catedrală.

     Construirea catedralei a început în jurul anului 1500 din ordinul reginei Isabella I și regele Ferdinand al II-lea de Aragon, asta după ce insula a fost cucerită și a intrat sub stăpânire spaniolă în anul 1478 având la bază 3 stiluri arhitecturale: gotic, renascentist și neoclasic.

     Casa de Colon a fost una din casele guvernatorului după ce insula a fost cucerită de spanioli în 1478. Se presupune că este casa unde a poposit Cristofor Columb în timpul celor 2 expediții avute spre America.
Casa a devenit muzeu și găzduiește expoziții permanente și informații privind cele 2 expediții precum și materiale entografice din cultura aztecă, mexicană și maiașă.
     Am avut parte de un moment foarte comic în care am multumit mamei naturii ca chipul niciodată nu mi-a trădat vârsta :)). Dau să intru în muzeu și merg casă ca să îmi cumpăr bilet. Observ că intrarea e 4 euro așa că dau să plătesc moment în care mă întreabă doamna dacă sunt studentă și îi răspund că da (în Irlanda sunt studentă cu acte în regulă). Dau să scot cardul de student și doamna mă crede pe cuvânt înainte să îi arăt cardul după care mă întreabă dacă am sub 24 de ani, îi răspund că nu răspunzându-mi că dacă sunt studentă beneficiez de reducere și că n-ar fi spus că am mai mult de 22 de ani :)), într-un final intrarea a fost 2 euro. 
     

     Fiind duminică am avut parte și de un moment artistic în piață, un superb concert de chitară clasică, dansuri spaniole și costume tradiționale.

     Prima jumătate de zi am petrecut-o în centrul vechi așa că e timpul să o iau din loc. Alegerea locației a fost ca și când dai cu banul, prin urmare am pornit spre Aguimes. 
Nu știam nimic despre oraș așa că am bătut aievea străduțele. Orașul vechi e cu clădiri istorice colorate dominând toată zona. Aici se află și Biserica Sfântul Sebastian. 

     Începuseră să se adune norii de ploaie așa că am fugit la o ciocolată caldă și am luat primul autobuz spre Las Palmas.
     Maria Jose mă așteptase la hostel așa că ne-am bucurat de ultima seară. Mâine mă întorc la frigul din Dublin.
Citește și:

Ziua III: Dacă e munte, să toarne cu găleata

     După plimbarea în Maspalomas am dormit ca un prunc toată noaptea, evident trezirea a fost dată la 7 dimineața. Maria Jose și-a facut o rezervare pentru o mini-croazieră așa că pornim amândouă destul de dimineață, ea la mare eu în sfârșit la munte, yuhuu.
     O iau rapid spre gară să prin autobuzul și zăresc cum se adună norii, în mintea mea optimismul spune că nu va ploua pe când Doamne – Doamne are alt plan pentru mine. 
     1. ARUCAS
     Arucas e prima oprire de azi , nici nu îmi vine să cobor din autobuz..ploua cu găleata. 
Cand am plecat de acasă am plecat cu gândul că voi accepta orice voi întaâlni pe drum: dacă plouă nu ma voi supăra și mă voi bucura de ploaie, dacă e soare și mai bine, dacă mă pierd nu mă voi panică etc. Acestea au fost gândurile bine planificate de acasă. Îmi iau pelerina pe mine și o iau la pas.
Ma plimb pe străduțele înguste ale unui oraș de munte, oamenii nu par deranjați de ploaie, nu apuc să mă plimb nici 5 minute că ploaia se oprește și dau nas în nas cu Biserica Sfântul Ioan Botezătorul.
Eu i-aș spune catedrală..o minunăție în stil renascentist.

 
     Centrul Arucas e foarte mic, totul se petrece pe 2 străzi, o zonă pietonală și o mică zonă de shopping cu produse locale. Sincer, nu aveam nevoie de nimic mai mult. Uneori sunt sătulă de mall-uri, agitație,  zgomot, betoane. Arucas a fost liniștea de care am avut nevoie. Poate e locul unde timpul curge mai lin.
     La întoarcerea spre stația de guaguas (autobuz) am pierdut firul drumului dar am fost salvată de un localnic. M-a văzut plouată ca un pui așa că s-a oferit să mă ducă cu mașina până în stație. Oameni faini, ce să mai zic?
           2. TEROR
         A doua oprire pentru ziua de azi, acceași poveste ca și Arucas doar cu alt vibe. Oameni relaxati, îmi este mai mare dragul să aud oameni vorbind spaniolă. Mi se pare o limbă care sună bine indiferent de cuvintele care le folosești.
Plaza de Teror e buricul târgului, la fel ca oricare alt loc e piața și biserica.

                            

     Mă las purtată pe toate străduțele pavate uneori trezindu-mă în magazine cu produse locate și hand-made.

 

       3. Puerto de Las Nieves
       Grea treabă până am ajuns aici, legăturile cu autobuzul nu sunt cele mai stălucite. Am fost nevoită să mă întorc în Las Palmas și să schimb autobuzul, lucru care m-a costat timp. 
Puerto de Las Nieves se află în partea de nord-vest a insulei, practic e unul din punctele extreme ale insulei. 
     Totul începe cu o pietonală iar spre surprinderea mea a fost atât de pustiu. Nu mă așteptam să holcăie de turiști dar nu știu dacă am întânit 20 de persoane. Acesta e unul din porturile de unde pleacă feriboturile spre Santa Cruz de Tenerife, sora mai mare a Gran Canariei. Un port cu multe restaurante cu fructe de mare 
     Portul e bine-cunoscut și pentru El Dedo de Dios, o formațiune de rocă care a fost distrusă de o furtună tropicală în 2005.
El Dedo de Dios (Degetul lui Dumnezeu) împreună cu Roque Nublo și El Fraile au fost denumite de Ministerul Turismului ca cele mai importante formațiuni  de pe insulă.

     Autobuzul pleacă în fața mea așa că sunt nevoită să îl aștept pe următorul.
Ajungând la hostel văd un mesaj de la Maria Jose că mă așteaptă în localul în care fusesem cu o zi înainte. E timpul pentru cină, 1-2-3 pahare și somn de voie.

Ziua II: Sudul insulei la pas

     Ne trezim destul de devreme, am ajuns la concluzia că eu în concediu niciodată nu mă odihnesc.
Maria Jose cunoaște un loc unde putem lua micul-dejun așa că ne îndreptăm spre local..smoothie din fructe proaspete, toast cu unt de arahide și banane, un adevărat deliciu.
O luăm spre gară și luam autobuzul spre Maspalomas, poate cea mai cunoscută și mai animată stațiune din toată insula. 
Luăm autobuzul, ne scuturăm de 6,80 euro și într-o oră suntem în Maspalomas, cum cobor din autobuz un val de căldură de zici că suntem în luna lui cuptor, termometrul arată 28 de grade, in Las Palmas m-am multumit și cu 19 grade.
     Cum cobori din autobuz, dai de Farul din Maspalomas, cred că se vede din toate colțurile stațiunii. Dăm start la explorat!

     
     Hmm…parcă am pomenit de ceva cămile în capitolul anterior, nu e a așa?
Din punctul meu de vedere cea mai frumoasă parte a stațiunii sunt dunele de nisip. Da, da dune de nisp iar dacă avem dune avem și cămile.
Am bâjbâit puțin până le-am găsit dar a meritat.
     Plimbarea cu cămilele durează 30 de minute și îți golești buzunarul de 12 euro :)). Ce pot să zic…once in a life time.

     Mi-am făcut damblaua, acum putem lenevi la plajă…maxim 1 oră după care mergem mai departe.
Next stop: Puerto de Mogan, numit și Mica Veneție. De cum ajungem ne potolim foamea și setea cu înghețată, nu e rea dar înghețata italiană e cea mai tare.

     Nu avem planificat nimic de făcut în Puerto de Mogan, doar să descoperim portul. A fost exact cum îmi place mie: mic, cochet, fiind în decembrie deloc aglomerat. Era timp de privit în zare și soarele dădea semne că începe show-ul: unul din cele mai frumoase apusuri.
     Nu mi se pare nimic mai frumos decât să privești spectacolul unui apus, răsărit de soare, un spectacol al naturii care e gratis și te lasă fără mut, doar stai, privești și te întrebi cum un lucru atât de nesemnificativ ajunge să fie atât de măreț.
     O zi pe cinste, mai umblăm alandala prin port până așteptăm autobuzul spre Las Palmas.
A fost o zi plină, soare, mare, plajă. Mâine avem garantat munte și ploaie cât încape, stai aproape.
Citește și:

Ziua I: Plimbare pe malul marii

      Merg spre aeroport cu inima cât un purice. Știu ca e vacanță dar mintea mea o ia razna și derulează tot felul de filme și scenarii. 
      Să recapitulăm: vacanță luată pe ultima 100 m, prima tură solo, de data asta nu mă așteaptă nimeni în aeroport, nu mă cazează nimeni așa că, Bianca, descurca-te. A da și prima experiență într-un hostel. Ce mai, toate intr-una să fie treaba treabă!
        Îmi făcusem temele acasă, mama m-a învățat să fiu copil conștiincios dar treaba de acasă nu bate cu cea de pe teren așa că nu rămâne decât să îi dau înainte.
Zborul e liniștit, nimic special…aștept să ajung. În Dublin erau -4 grade iar când am ajuns m-a plesnit un val de căldură iar termometrul arăta 18 grade undeva la ora 21.00. Nu e rău deloc având în vedere că într-o săptămână sărbătoream Crăciunul.
          Știam cam pe unde să ajung și în care autogară. Autogara principală e San Telmo iar eu trebuia să ajung la Santa Catalina. Noroc sau nu..se invește un polonez în drumul meu care mă ghidează și ajung la hostel asta după ce eram nervoasă rău de ce nu mergea internetul pe telefonul meu. 
         La hostel toate bune, îmi iau patul în primire și trag o fugă până la mare și o plimbare pe faleză. Aur, nu alta!!!! Playa de Las Canteras e cea mai mare plajă din capitala insulei. 
Presimt că o să am un sfârșit de săptămână prelungit foarte palpitant.
        Mă întorc înapoi la hostel și fac cunoștiință cu colega de cameră, Maria Jose din Spania venită tot în concediu și decidem să mergem mâine înpreună în sudul insulei.
Va urma…soare, cămile, apă etc, etc :))
Citește și:

Gran Canaria: Cum să te bucuri de soare în decembrie

Perioadă: 14-18 decembrie 2017
Localizare: Gran Canaria – Las Palmas
Participanți: tură solo
Puncte forte: Las Palmas, Maspalomas, Arucas, Terror, Puerto de Mogan

     Se ia o piatră în gură de fiecare dată când vizitezi o țară pe care nu ai m-ai vizitat-o înainte.
De când am părăsit România, posibilitățile de călătorit s-au înmulțit drastic. Aeroportul din Dublin e la o aruncătură de băț iar multitudinea de companii aeriene și destinații nu e de neglijat, așa că am început să dau cu banul. 
     Aflasem destul de târziu că am câteva zile de concediu așa că am luat ofertele de la Ryanair la purecat și un lucru a fost clar: vreau la soare așa că a ieșit Gran Canaria victorioasă și vai ce mișto a fost!  
     Am aflat ca Las Palmas e un oraș cosmopolitan, nu exagerat de aglomerat, cu o plajă luuuungă de nisip, un port cu fainoșag, un muzeu dedicat expedițiilor lui Cristofor Columb si lista poate continua.
     Dacă e decembrie, soare să fie cât încape iar pentru asta am bătut sudul insulei, Maspalomas, Puerto de Mogan, dune de nisip și frumoasele..cămile :)).
     Nu ai cum să mergi în Gran Canaria și să nu bați superbele sate de munte, cu o biserica cocoțată în vârf de deal, cu buticuri pline de souveniruri și cu produse handmade: Arucas, Terror
     Dacă insula e destul de mică, ideal e să o bați pe toată de la nord-sud și de la est-vest, ceea ce am reușit în mare parte: Puerto de Las Nieves e cel mai frumos port la capăt de insulă.
     Ce a însemnat Gran Canaria pentru mine?
Citește și:

Copenhaga – tips and tricks

    Pot să spun că am profitat la maxim de cele 3 zile pline în Copenhaga și asta datorită Mariei care a pus în aplicare tot planul și m-a plimbat pe unde a știut ea mai bine, mă gândeam să vă împărtășesc câteva trucuri.
     Ziua I am luat la pas principalele obiectivele turistice gratuite:
– Mica Sirenă
– Citadela Frederikshavn
– Castelul Amalienborg (la ora prânzului este schimbarea de gardă asemănătoare cu cea de la Londra, eu nu am văzut-o dar e bine de știut)
– Biserica de marmură
– Nyhavn
– Stroget (cea mai lungă pietonală pt shopping din Europa)
– Christiania
 
În aceeași seară am cochetat cu ideea de a ne face Copenhaga Card ceea ce am și făcut.
     Copenhaga Card e un card care îți dă acces gratuit la majoritatea obiectivelor turistice precum și la transportul în comun inclusiv trasportul de la/ până la aeroport. Acesta se poate procura direct din aeroport, din Parcul Tivoli sau se poate face comandă și îți vine pe poștă.
Pe lângă card mai primești un pliant în care ai descrise toate atracțiile incluse, adresa lor, detalii privind transportul și oferte la diverse restaurante din oraș.
      Noi l-am luat de la Parcul Tivoli și pentru 48 de ore am plătit 549 DKK (aprox 77 euro).
Acesta se poate lua și pe 1 zi, pe 3, 4 zile sau o săptămână. Mai multe detalii găsiți aici.
– Castelului Frederiksborg. Intrarea la castel este 75 DKK (coroane suedeze). Pentru vizitarea castelului și a grădinii aveți nevoie în jur de 3-4 ore cu ghid audio.
– Fabrica Carlsberg, biletul de intrare este 100 DKK + degustarea a 2 sortimente de bere
– Parcul Tivoli  ne-a cam încurcat planurile. Cardul permite doar accesul în parc nu și partea de distracție. Dacă dorești să încerci toate nebuniile de acolo prețul începe de la 120 DKK în funcție de perioadă.
– Catedrala din Roskilde, catedrală aparținând patrimoniului UNESCO. Intrarea este 60 DKK
– Castelul Rosenborg una din frumoasele bijuterii daneze, e păcat să nu treci pe acolo. Dacă te-ai hotărât, intrarea e 110 DKK
– Tura cu barca pe canale durează cam 1 h și s-au dus încă 80 DKK.
– Turnul Rotund dacă dorești să vezi orașul de sus, intrarea e 25 DKK
– Biserica Mântuitorului dacă mai dorești încă un panoramic, intrare e 35-45 DKK în  funcție de anotimp.

     Totalul e 605 DKK adică ai economisit 56 DKK + transportul gratuit. Eu zic că și-a meritat banii.
Desigur, obiective și atracții mai sunt multe, nu ai cum să te plictisești dar restul le las pentru proxima ocazie.
Dacă mă întrebați de avion am ales varianta low-cost cu Ryan Air, Budapesta-Copenhaga-Budapesta. Având în vedere că am călătorit fără bagaj de cală am mai salvat câțiva bănuți.

V-am pupat! 🙂

Citește și:

Copenhaga cu gust de înghețată
Ziua I: ce vizităm azi?
Ziua II: fuga la castel și hai la bere
Ziua III: priveliști la apusul soarelui

Ziua I: ce vizităm azi?

   Am ajuns cu bine, m-am impacientat ca un Pepsi la aeroportul din Budapesta (așa fac eu când sunt într-un loc nou), zborul a fost plăcut iar Maria m-a așteptat cu un buchet foarte drăguț de flori (Multumeeesc!!!).
     Dar până să ajung m-au trecut căldurile prin aeroport la Budapesta și parcă am chemat ghinionul. De fiecare dată când sunt într-un loc nou îmi trec prin cap tot felul de întrebări gen: oare cum se va desfășura totul? Mă voi descurca? Dacă pierd avionul? :))
     Stresul nu a întârziat să apară, am ajuns cu mai bine de 2 ore în aeroport și stau eu cuminte să se deschidă ghișeul de check-in moment în care vine o mulțime de oameni, care no idea de unde au apărut și culmea că toți merg în Copenhaga (cel puțin așa credeam). Mă pun și eu frumos la rând ca tot omul, intru în discuție cu o domnișoară și totul ok. Ce mi-a dat cu virgulă a fost că cei din jurul nostru vorbeau doar engleză și rândul înainta foarte încet.
     La un moment dat mă desmeticesc să merg mai în față ca să văd că la rândul la care stăteam eu era ghișeul de check-in pentru cursa de Londra :))). Betoon. Ghișeul meu era cel de lângă și erau doar câteva persoane. Bravo, Bianca! Important e că nu te-ai trezit mai târziu. Trec rapid de securitate și mă lupt cu disperare să mă conectez la un Wi-fi ca să încarc o poză pe Facebook..și stau eu ce stau și nu se încarcă.
O las baltă și mă îndrept spre poartă moment în care văd că nu mai ajung și găsesc doar indicatoare cu poarta de îmbarcare și poarta nu o zăresc. Mă trece tura a 2-a de călduri și o iau la propriu la fugă…poarta de îmbarcare se afla pe o pista secundară a aeroportului într-o hală.
     Totul se liniștește după ce urc în avion și yuuuhuuu am decolat..
Continuarea se știe..Maria m-a întâmpinat la aeroport și am pornit spre casa ei. Ne așteaptă 3 zile pline.

     În materie de vizitat, temele ni le-am făcut în mare de acasă și eu și Maria..așa că prima zi am trecut în revistă obiectivele ce se puteau vizita gratuit.

     1. Mica Sirenă (Den lille Havfrue)

    Cine a fost copil cuminte și a citit poveștile lui Hans Christian Andersen? Micuța sirenă a devenit șefă la Copenhaga devenind simbolul orașului. Statuia nu măsoară decât 1,25 m și o găsești cuminte în zona Langelinie. Nu ai cum să treci pe lângă ea pentru că e plin de turiști în zonă indiferent de vreme..abia am reușit să ne strecurăm și noi să facem o poză.
     Povestea micuței sirene începe undeva în anul 1913 când Carl Jacobsen, fiul fondatorului fabricii Carlsberg se afla la o operă de balet – Mica Sirenă. Impresionat de reprezentație, ii cere unui sculptor să facă o statuie. Treaba a fost floare la ureche deoarece pe 23,081913, sculpura a fost dezvelită.

     2) Citedela Frederikshavn (Kastellet) 

     Citadela o găsești chiar lângă Mica Sirenă. Se zvonește că e una din cele mai bine păstrate cetăți din Europa de Nord. E construită în formă de pentagramă și azi e considerat parc public. Deși am intrat și în curtea interioară nu pot să zic că m-a atras ceva în mod special.
     3) Biserica Alexander Nevski
     Este singura biserică rusă din Copenhaga. Din punct de vedere arhitectural biserica are domuri care se pot observa din stradă. Este închinată sfântului Alexander Nevski.
Din păcate, când am fost noi, nu a fost deschisă. Google spune că merită vizită dacă ești prin zonă.
     4) Biserica Frederik (Biserica de marmură)

      
     Se află la 2 pași de Palatul Amalienborg și este o biserică luterană construită în stil roccoco. Circumferința cupolei măsoară 31 m fiind cea mai mare din Scandinavia. Sursa de inspirație se zvonește că este Basilica Sf. Petru din Roma.
     5) Palatul Amalienborg

     Palatul Amalienborg este piesa principală din cartierul Frederikstad iar azi e reședinta de iarnă a familiei regale daneze. Palatul e format din 4 clădiri aproape identice la exterior în stil roccoco fiind construite în jurul unei piețe octogonale unde se găsește și statuia Frederik al V-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei. În prim plan se poate vedea și Biserica Mormonă.
     Primul lucru care l-am făcut când am ajuns a fost să o întreb pe Maria în care dintre clădiri stă regina :)). Desigur, se poate vizita și interiorul (contra-cost) și schimbarea gărzii. 
     6) Opera Teatrului Regal
     De la Palatul Amalienborg fugim până la Opera Teatrului Regal. La ora actuală Opera din Copenhaga e considerată ca fiind una din cele mai bune clădiri de operă din lume. A fost renovată recent iar calitatea sunetului e una de excepție având un design interior și exterior de invidiat.
Noi am văzut-o doar din exterior, are o formă destul de interesantă, probabil iubitorii de arhitectură vor fii fascinați plus că poziționarea ei pe apă e ceva mai rar întâlnit.
     7) Nyhavn (Portul Nou)
     Despre Nyhavn și starea de bine care mi-o dă locul aș putea scrie un roman.A fost una din locațiile de pe bucket-list-ul meu E locul care mi-a plăcut cel mai mult din tot orașul, aici m-am bucurat de cea mai simplă plimbare, aici am mâncat înghețată cu Maria deși era decembrie (ce pot să spun, m-a convins :P), peisajul face minuni..acele case vechi și super colorate, localuri cochete și micile ambarcațiuni + statul pe ponton au făcut deliciu.
     La numărul 9 se găsește cea mai veche casă care datează ”numai” din 1681 și are același design. Cunoscătorii știu că Hans Christian Andersen și-a petrecut o mare parte din viață aici fiind locul care a servit ca și inspirație pentru binecunoscutele povești..a locuit la numărul 20, 67 și 18. Nyhavn era o zonă rău famată a orașului aici locuind doar oamenii săraci.
     8) Stroget 
     Hmm..tocmai ce ai pășit pe cea mai lungă stradă de shopping din Europa 1,1 km de pietonală de magazine cu haine, souveniruri, lego și restaurante. 
Atmosfera e drăguță, multă lume deși era spre seară, magazine în care găsești tot ce vrei și ce nu vrei.
     9) Christiania – orașul liber 
     În Christiania am ajuns spre seară…probabil sună puțin dubios. Maria a mai trecut pe aici așa că știa drumul și nu am zăbovit prea mult. 
De cum am făcut primii pași ne-a lovit un miros înțepător de iarbă care o găseai pe fiecare masă. Lumea stătea la o poveste cu iarbă în jurul focului. Recunosc ca nu mi-am imaginat o postură atât de degajată a locului.
     Christiania e cartierul rău famat al orașului și singurul loc unde drogurile ușoare sunt tolerate.
Fiind deja întuneric, plimbarea a fost destul de scurtă și fără incidente.
    Wake up, tomorrow is another day!
Citește și:

Copenhaga cu gust de înghețată

Perioada: 30 noiembrie – 3 decembrie 2016.
Localizare: Copenhaga – Danemarca
Participanți: Maria, eu
Puncte forte: tot ce am putut vizita

     Călătorului îi șade bine cu drumul. Copenhaga a fost cireașa de pe tortul anului acesta în materie de zburat, hoinărit, descoperit, zâmbit, mâncat înghețată în decembrie și ”degustat” bere direct de la sursă.
Pentru cireașa de pe tort îi sunt datoare Mariei, Maria a fost gazda mea pentru 3 zile și ghidul meu în materie de ce-putem-face-3-zile-pe-aici? Maria a fost cea care m-a plimbat prin toate părțile și care consulta orarul mijloacelor de transport și alte lucruri organizatorice prin urmare Maria îți MULTUMEEEESC FRUMOS că m-ai suportat 3 zile lungi și pline. La următoarea ieșire promit să fiu copil și mai cuminte (când voi dormi, evident :P).
     A fost și primul meu contact cu țările nordice iar pentru Copenhaga aveam eu o afinitate aparte de pe vremea când mi-am făcut primul bucket-list. Nu avea să mă dezamăgească în niciun fel, poate puțin frigul dar a meritat toată dârdâiala și o mică răceală. Muuuulte biciclete indiferent de vreme, oameni frumoși și relaxați, plimbări pe seară în Christiania, regine pentru câteva ore la Frederiksborg, dezamăgire la Parcul Tivoli și adrenalină pentru una din cele mai tari priveliști care le-am văzut vreodată dintr-un turn: un schelețel perfect de Copenhaga scăldat în raza soarelui la apus.
     Citește și:
     

St. Albans: orașul păstrat la naftalină

     Începutul lunii noiembrie m-a prins în Marea Britanie, aproape de Londra.
Cred ca a fost prima plecare (deși știam că voi pleca cu aprox. 2 luni înainte) unde nu mi-am făcut planul de bătaie de acasă. Am plecat pentru alte treburi și am zis că dacă ajungem pe undeva foarte bine, dacă nu, Londra nu se mișcă de unde este și nu e problemă că mai vin încă odată.
     Singura ieșire a fost în St. Albans un orășel foarte cochet și cu puțin din acel tradițional englezesc.
     Catedrala St. Alban probabil punctul forte al orașului, o construcție impunătoare de-a dreptul impresionantă. Aveam să aflu ulterior că această catedrală are cea mai lungă navă din Marea Britanie, ”doar” 85 m.
      Povestea spune că această biserică a fost fondată în anul 793. Primul stareț al mănăstirii a fost numit doar în anul 1077 care a început să mărească biserica în stil romanic începând cu marele turn ce a fost finalizat abia în anul 1115. După ce Henric al VIII – lea, în 1594, rupe legăturile cu Roma și se declară Șef Suprem al Bisericii, catedrala intră într-un proces de degradare timp de 3 secole. Abia în 1834 începe restaurarea catedralei ieșind la suprafață picturi murale care au fost ascunse de var timp de 3 secole, În prezent în această catedrală se celebrează liturghii din 4 religii diferite.
     După ce am vizitat catedrala am luat la pas centrul.

The end!