4. Tura de recunoastere in Susa

Fac ochi dimineata pe la ora 11 :)) si primul lucru deschid geamul..:O:O Suuuuupeeeeeeeerr…munte cat vad cu ochii..mama mama ce bine e aici.. Ies din camera, Lidia deja e treaza si ies pe terasa…muunteee, efectiv nu pot sa ma misc de aici. In gandul meu: Se pare ca o sa am putin de lucru pe aici!!!

Luam micul dejun si iesim in tura de recunoastere a orasului Susa. Radu a mai fost pe aici deci ma aleg si cu un mic ghid :)).
Din tot ceea ce am vazut, am vizitat, pe unde am umblat si ce am pozat am sa incerc sa va fac un mini ghid care sper sa va poate fi de folos in cazul in care veti ajunge si voi pe aici.

Welcome to Susa

Aici gasiti si site-ul oficial al orasului.
Noi am avut „base camp-ul” in Piata San Giusto care e situata in centrul vechi al orasului. Piata San Giusto e punctul de plecare spre: Catedrala San Giusto, Poarta Savoia, Arcul lui Augustus, Castelul Printesei Adelaide, Arena Romana.

Planul orasului Susa (Sursa aici)
1. Piata San Giusto – este situata in partea veche a orasului fiind punctul de plecare spre mai multe obiective turistice din oras. Este exact piata care sugereaza un mic orasel de munte italian, cu cladiri vechi si in acelasi timp cochete, cu balcoane micute si cu strazi pavate.
Piata San Giusto
2. Catedrala San Giusto – catedrala care ne-a incantat in fiecare duminica cu liturghiile sale pe toata durata lunii de miere. Este o biserica din secolul X in stil romanic cu o dezvoltare a stilului gotic in secolul XV. Interiorul este in stil neoromanic avand trei nave separate de stalpi de forme neregulate, tot aici fiind si gazduita o orga din anul 1890. Ceea ce este foarte impunator este turnul cu clopotnita inalt de 51 de m. Accesul in catedrala este liber fiind deschisa in fiecare zi.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 2.
Catedrala San Giusto

Turnul Catedralei San Giusto

Interior
Perspectiva
3. Poarta Savoia sau Poarta Paradisului – aflata in Piata San Giusto, Poarta Savoia dateaza din secolul III-IV d.Hr. Este formata din ziduri groase cu doua turnuri circulare si masive care facilitau apararea din toate partile. Cele doua turnuri sunt legate printr-un coridor si prezinta mai multe etaje si ferestre care serveau tot pentru aparare de invadarea barbara. Accesul este liber. 
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 1.
Poarta Savoia
4. Arcul lui Augustus – este unul din cele mai bine conservate arcade din nordul Italiei, acesta datand din sec I i. Cr. A fost construit in cinstea tratatului semnat intre imparatul Augustus, primul imparat al Romei si Marcus Julius Cottius, regele celtilor. Arcul are o inaltime de aproape 12 m si o latime de aprox 8 m. Accesul este liber.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 3.
Arcul lui Augustus
5. Apeductul roman – dateaza din sec IV d. Hr. si este construit din piloni din care pornesc arcade. Aceste arcade sunt construite sub un altar de origine celtica. Exista doua arcade construite din blocuri de calcar care se pot vedea si azi, acestea facand parte din structura de aparare o orasului. Accesul este liber.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 4.
Apeductul roman
6. Castelul contesei Adelaide – Adelaide a fost o personalitatea orasului Susa fiind fiica marchizului de Torino, Olderico Manfredi. Ea a devenit mama regelui Henric al IV-lea. Data de construcție a castelului este incerta, dar se presupune ca a fost construit de primii conducatori și locuită de Cozi. Cladirea a suferit numeroase modificări înainte de a deveni casa marchizului. In prezent cladirea gazduieste Muzeul Civic, Biblioteca si Arhivele istorice. Castelul are doar progam de vara: joi-vineri intre orele 15-18 si sambata si duminica intre orele 10-13 / 15-18.30. Intrarea este 2 euro.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 6.
Noi din pacate nu am intrat sa il vizitam, am intrat doar in curte.
Castelul contesei Adelaide

Castelul contesei Adelaide-curtea interioara
7. Biserica Santa Maria della Grazie – este o biserica din sec XVIII in stil baroc care a fost construita in memoria celor cazuti in razboi de arhitectul Carlo Andrea Frog. 
Noi de cate ori am trecut pe aici nu am vazut-o deschisa si nu avea niciun program de vizita afisat deci nu stiu sa va spun daca se poate vizita interiorul.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 7.
Biserica Santa Maria della Grazie
8. Amfiteatrul roman – dateaza din sec II d. Hr.  si aici se desfasurau celebrele lupte intre gladiatori si animale salbatice. Se spune ca a fost abandonat datorita inundatiilor, amfiteatrul fiind ingropat aprox 6 m in aluviuni. Amfiteatrul are o forma de eclipsa de aprox 45 de m si este cel mai mic amfiteatru din perioada romana. Este inconjurat de podium si se pot observa 4 dormitoare in care erau adapostiti gladiatorii si animalele salbatice. Accesul este liber.
Pe harta de mai sus este numerotata cu nr. 8.
Amfiteatrul roman

Ca sa nu ne pierdem

Drumul spre amfiteatru
Si fiindca noua ne place sa vedem oraselul de la inaltime, am luat un drum care nu stiam unde duce doar ca urca..urcand tot asa am ajuns la soseaua care duce spre Frejus (Franta). Ce a iesit, vedeti mai jos:
Viziune – Susa

Apeductul roman si Biserica Santa Maria della Grazie
Asa a aratat „base camp-ul” nostru timp de aproape 2 luni.
Va urma.
Citeste si…

    3. Traseul: Drobeta T. Severin – Belgrad – Zagreb – Ljublianja – Trieste- Milano – Torino – Susa.

    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  16. Ghinion spre Sacra di San Michele
  17. Amarul drum spre casa


3. Traseul: Drobeta T. Severin – Belgrad – Zagreb – Ljublianja – Trieste – Milano – Torino – Susa.

Azi e 23 septembrie, azi….pleeeeeeeeeeeeecaaaaaaaaaaaaaaaaaaam. Yuhuuu!!!! 🙂

Cu somn putin la bord deoarece am vrut sa lasam toate lucrurile la locul lor si sa nu mai vorbim de masina. Saracul Opel cred ca ne-a injurat de numa`…am chinuit-o deoarece atat era de burdusita cu bagaje incat nu mai puteai arunca niciun ac.

Reusim sa iesim din tara pe la ora 14.00-15.00 pe la Portile de Fier 1. Ni se controleaza pasapoartele, trecem podul peste Dunare si dusi suntem. Italia, veeeeeeeeeeenim!!!!!!!
Am ocazia sa vad Cazanele Dunarii din Serbia, pana acum am vazut malul sarbesc, acum se schimba placa :)). Peisajul e unul suuuperb, pacat de vremea care nu a vrut sa fie frumoasa. Mai ca a plans Romania ca plecam :)).
Protagonistii in Serbia :))
Pana la Belgrad timpul parca a zburat…eram cu ochii lipiti de geam ca sa vad tot peisajul, nu vroiam sa imi scape nimic :)). Ne tot uitam dupa vreun popas sa ne punem sa mancam si noi ca oamenii dar ti-ai gasit…nu reusim sa gasim mai nimic asa ca…oprim la un moment dat intr-un loc ce la un moment dat a fost un restaurant si care acum e in paragina. Ne uitam in stanga si in dreapta, nu era mai nimeni, doar un nene care statea de paza. Cum a vazut ca oprim masina a venit val vartej la noi dar cand a vazut ca suntem niste amarati care mancam a zambit si ne-a urat pofta buna. Multumim si noi. Nu mai e cazul sa va spun cat de lihniti eram..am mancat aproape tot :)). Dupa pranzul in aer liber pe fundal de sunet de masini si camioane pornim si noi mai departe.
In Belgrad era deja destul de intuneric cand am ajuns asa ca si ghinionul sa vad: nimic. Asta e, o sa imi caut de lucru mai tarziu sa ii dau o vizita ;).
Trecem granita si..welcome to Croatia! De aici incepem sa cautam cazare ca nu vrem sa dormim in masina…nici ca am fi avut cum..era prea burdusita :)).
Cautam ce cautam, ne uitam dupa indicatoare…nicaieri loc de dormit un motel/pensiune/ ce o fi. Nimic.
Mai mergem cativa zeci de km cu ochii beliti in geamuri si dupa indicatoare si gasim un indicator unde s-ar putea sa dormim noaptea asta. Yupppy, fericiti parcam si Vio merge sa intrebe daca sunt 2 camere libere si cat e pretul. Pana atunci fumatorii isi aprind tigara si asteptam. Il asteptam pe Vio care vine val vartej si ne spune ca nu mai sunt camere libere. Whaaat? Na bun, nu mai e nimic de facut asa ca pornim mai departe.
Ne belim in continuare ochii pe geam si mai vedem un indicator la vreo cativa km ce arata un motel. Buuun, asta e cu noroc, aici sigur avem camere. Parcam masina…vedem o groaza de masini in parcare si suntem sceptici dar incercare moarte nu are.
Ajungem la restaurant si intrebam daca mai au camere libere ca apoi sa fim indrumati pe partea cealalta. Si acum sa va explic ce inseamna partea cealalta: trebuia sa trecem o pasarela deasupra autostrazii si sa mai ne plimbam intr-un parc marisor ca in sfarsit sa vad ditai cladirea si sa zic: Imposibil sa nu gasim 2 camere libere, ceea ce s-a si intamplat. Mergem la receptie si aici soc: caaaat??? 74 euro camera??? Ma uit la Radu, Radu la mine si lansam ideea ca noi doi sa dormim in masina. Vio si Lidia nici nu se gandesc la asa ceva, asa ca ne luam camera in primire, dusul mult asteptat si eu, cel putin, dorm bustean pana in dimineata urmatoare.
Am picat de acord ca la ora 9 ne vedem la micul-dejun. Dimineata se face repede..nici macar nu am auzit telefonul cand a sunat, Radu e sus in 2 secunde, eu..mai trag de timp dar incepe sa mi se faca foame si cu gandul asta sunt gata in 10 minute pentru a lua micul-dejun.
Stiu ca probabil va intrebati care e motelul la care am dormit, pe cuvantul meu ca nu mai imi aduc aminte numele lui + nu mai e cazul sa va spun ca avea o denumire de nu stiai care e inceputul si sfarsitul. Stiu doar ca e primul motel dupa ce treceti de Zagreb :D. 
Odihniti, mancati, pornim la drum din nou. Ajungem in Slovenia, se schimba si peisajul, voie buna in masina si parca timpul trece mai repede.In Ljublianja ajungem cu soare si parca si peisajul se schimba. Momentan eu stau in fata si am alta viziune a peisajului…efectiv ma cufund in gandurile mele de a cutreiera peste munti si peste vai pana vad ceva ce imi distrage la maxim. Wooooow…vad primul indicator spre pestera Postonja si imi tresare inima. Pentru cine nu stie, pestera Postonja este cel mai mare si mai spectaculos fenomen carstic din Europa. Incerc sa arunc pastila la cei din masina pentru o oprire dar nu am nicio sansa. Nu ma descurajez asa ca pestera Postonja are un loc important in my wish list :P.
Nu dupa mult timp ajungem sa zicem: welcome to Italy si in sfarsit am ajuns dar nu in „base camp”, pana la acesta mai avem de trecut tot nordul Italiei asa ca ne mai asteapta inca cateva sute de km. Trieste trece parca zburand si vad primul indicator spre mare…mama mama…suna foarte cunoscut Bibione, Caorle, parca am fost acum cativa ani :)).
Facem o oprire la Milano pentru a manca (nu va ganditi ca am intrat in oras, suntem tot pe autostrada :)) ).
De la Milano trec din nou in fata si incep sa imi relaxez ochii cu putin munte ce se vede din departare. O da, aici e suuupeeeer :X. 
Timpul trece si deja toti suntem nerabdatori sa ajungem acasa…se insereaza si nu mai vad nimic din nou 😛
Undeva la ora 22.00, ora Italiei, ajungem in Susa, caram toate bagajele in „base camp” si somn usor.
Maine incepe ceva frumos.
Va urma…
Traseul 
                    
Citeste si:

    2. A disparut statuia
    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  16. Ghinion spre Sacra di San Michele
  17. Amarul drum spre casa












2. A disparut statuia

     Pe langa zilele petrecute in Drobeta Turnu Severin, in sfaaaaarsiiiiiiiit mi s-a indeplinit inca o mica dorinta acolo undeva: sa vad statuia lui Decebal in stanca. Da, stiu ca e comic:)) si mie imi vine sa rad cand imi amintesc. Prima oara cand am aflat de statuia lui Decebal de Moldova Noua eram undeva prin clasa a V-a si atat de mult ma fascinat incat am zis: I have to see it!
     Si cum era relativ aproape de la Severin, am zis: why not? Si dusi am fost :))

            

                                                                                              

Si acum sa va povestesc de unde vine numele titlului. Povestea incepe undeva la sfarsitul anului trecut cand am fost din nou in Severin si Vio a mers cu masina la manastirea Sfanta Ana care se afla la 200 de m de statuie si am vrut sa merg si eu, nimic ciudat pana aici. Partea proasta e ca atunci, eu eram coobza…care insemna dureri de cap, nas infundat, frisoane si tot tacamul iar scumpul meu Radu nu ma lasat sa merg la statuie.
Incercarile si muncile de lamurire toate au esuat asa ca, am lasat-o balta (drept sa iti spun, nu stiu daca eram in stare sa merg, dar pentru statuia lui Decebal, ORICE) si i-am zis la Radu: „Daca pana la anul dispare statuia din stanca, iti crap capul!” Se pare ca nu a disparut, ma astepta pe mine in toata splendoarea :))

Statuia lui Decebal – Moldova Noua
     Dupa ce stau muuult timp si o tot admir si ma uit la ea si din stanga si din dreapta, si de sus si de jos :)) observ ca pe Dunare se fac tot felul de croaziere…..si ghici ce beculet mi se aprinde: o croaziera pe Dunare nu suna deloc rau (asta, in viitorul apropiat asa ca, fi-ti pe faza).
     Dupa ce nu mai termin de admirat statuia, 200 m mai in fata se gaseste Manastirea Sfanta Ana..manastirea ridicata din donatii in cinstea tuturor persoanelor care si-au pierdut viata incercand sa treaca Dunarea in perioada comunista datorita vartejelor si curentilor foarte puternici. De atfel, sa stiti ca in acel punct unde e situata manastirea este locul unde Dunarea este cea mai ingusta.
Manastirea Sfanta Ana
Interior – Manastirea Sfanta Ana
Daca vreodata aveti drum, va recomand sa vizitati atat statuia lui Decebal care nu a disparut :)) cat si Manastirea Sfanta Ana, plus va incantati privirea cu un peisaj superb si plus vedeti si putin din malul sarbesc :))
Romania vs Serbia
     Dupa ce mi-am clatit ochii numai bine si toata sunt un zambet ca statuia nu a disparut, pornim agale spre Orsooovaaaa.
     Cand spun Orsova cu siguranta va ganditi la un oras care radiaza si de unde poti admira Dunarea pana nu te mai saturi, deoarece este situat pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I aproape de zona de varsare a raului Cerna in Dunare. Initial satul a fost inundat odata cu constructia lacului de acumulare Portile de Fier I iar populatia a fost stramutata construindu-se un oras in toata puterea cuvantului.
     Am prins o vreme superba care a facut ca toata ziua sa fie perfecta!!!
Nelipsita poza :))
VA URMA…

Citeste si…
     

1. Drobeta Turnu Severin again

 

      Dupa mai putin de cateva luni, ma intorc din nou in Severin si asta pentru a porni in mult asteptata luna de miere. Eu mai fusesem in Drobeta Turnu Severin cu alte ocazii si am tot vizitat cate putin. De aceasta data ideea e sa termin de vazut tot orasul: din pacate nu s-a putut asa ca Turnul cu Apa si Muzeul Portilor de Fier raman pentru next time. Despre Orasul Drobeta Turnul Severin, va dau detalii cu alta ocazie.
     Din pacate timpul a fost relativ putin dar am apucat sa vedem cate ceva si anume: Vraaaaaaja Dunariiiiii :)). Stiti voi ce e Vraja Dunarii? Vraja Dunarii e…..Vraja Dunarii..adica o ambarcatiune care acum serveste pe post de restaurant, asa ca am luat pranzul direct pe…. Dunare.
     Mancarea nu este ceva deosebit, cred ca mai degraba am cumparat sentimentul :)).
Daca vreodata aveti drum pe acolo, dati o raita ;).
Vraja Dunarii
      De asemenea, e muuuusai de vazut si portul…care e suuuper iar in departare se vede Insula Ada Kaleh.
Acolo poti sa stai toata ziua si sa admiri Dunarea si sa mai vezi uneori cate o ambarcatiune ruginita care mai mult merge in spate decat in fata…
Din pacate accesul la pontoane este interzis asa ca, ne multumim sa o vedem de pe mal.
Dunarea la Drobeta Turnu Severin
TO BE CONTINUED…

Honeymoon 2013 – Itinerar

 

Salutare, salutare, reusesc sa revin in forta asa ca, stati pe aproape :P.
Daca titlul postarii e Honeymonn inseamna ca m-am…casatorit :)).  Treaba cu luna de miere nu a fost deloc planificata, noi stiam ca mergem in Italia pentru unele probleme de sanatate pe care le are Radu asa ca am zis sa ne facem viata mai frumoasa si sa impartim si capra si varza: pe langa analize, doctori si spitale, sa ne si distram, lucru pe care l-am facut din plin.
Noi am luat in serios cuvantul „honeymoon” pentru ca am avut o luna de miere de aproape doua luni:)).
In timpul acesta, pe langa analize, medici si spitale am avut timp berechet pentru a vizita cat mai multe locuri.
Si cum va spuneam, honeymoon-ul nostru s-a transformat in aproape doua, astfel ca am plecat in 23 septembrie si ne-am intors in 13 noiembrie :)).
Toata luna de miere va fi organizata in obiectivele pe care le-am vizitat asa ca, va doresc lectura placuta.

Perioada: 17 septembrie – 13 noiembrie 2013
Puncte forte: tot ce s-a putut vizita

1.  Drobeta Turnu Severin again
2. A disparut statuia
3. Traseul: Drobeta T. Severin – Belgrad – Zagreb – Ljublianja – Trieste – Milano – Torino – Susa.
4. Tura de recunoastere in Susa
5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
7. Punct panoramic: Madonna della Losa
8. Tura de recunoastere in Torino
9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
11. O plimbare pana la Losa
12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
16. Ghinion spre Sacra di San Michele
17. Amarul drum spre casa

Peregrinare pe urmele timpurilor trecute

Siiii…revin in forta cu material nou…  A trecut ceva vreme de cand nu am mai postat nimic dar timpul si uneori necheful si-au spus cuvantul dar, promit solemn sa recuperez.

Dupa ce am terminat cu sesiunea si alte treburi prin Cluj ajung cu chiu cu vai in Satu Mare si Petunia asteapta cu nerabdare prima ei tura asa pe o zi caniculara de vara. Si..cum pe niciun coclau/ excursie/ aventura/ iesire nu se merge singur, Remus isi face prezenta cu a sa bicicleta si porniti la drum suntem.
Scopul iesirii e sa ajungem la castel Lonyai din Mediesul Aurit si… ce mai gasim pe drum.
Traseul arata cam asa:

Traseu de bicicleta 2004139 – powered by Bikemap 
Pornim dimineata „pe racoare” caci numai racoare nu era:)) cu mult mult spor de pedalat, mai cu cate un claxon, cu multa voie buna si zambete. Ajungem repede la castel si era cat pe ce sa trec pe langa el. Era prea mic:))
Castelul Lonyai-Mediesul Aurit
Cucu-bau

Detaliu-Castelul Lonyai

Ruine-Castelul Lonyai

Ruine inverzite-Castelul Lonyai

Detaliu-Castelul Lonyai

Detaliu-Castelul Lonyai

Dupa ce ne minunam si vizitam castelul cu de-amanuntul pornim mai departe si urmatoarea oprire care de altfel nu era in plan dar vazusem indicator e ceea ce se numeste Lacul de Cristal tot din Mediesul Aurit.

Silence

Musafirul

Ne continuam drumul mai departe…unde? Nici noi nu stim..stanga, dreapta..ce ne vine:))

Prostalici

Plimbarici

Plimbarea e in toi, cand in stanga, cand in dreapta. Timpul trece foarte repede, pedalam cu placere si caldura sau mai degraba canicula incepe sa isi spuna cuvantul..un cer albastru minunat, niciun nor si un soare dogorator.

Cum toate scopurile au fost bifate ne intoarcem spre casa pe alt drum. Si pe cand pedalam noi de toata minunea vedem un indicator in Livada spre un alt castel. Eu mai vazusem de zeci de ori indicatorul dar niciodata nu ma oprisem, tot timpul ba eram in graba, ba depindeam de altii ( asa e cand nu ai carnet) si tot timpul treceam pe langa el.
Cum vad indicatorul imi sclipesc ochii si Remus deja stie ce urmeaza:)).
Este vorba de Castelul familiei Vecsey un exemplu de arhitectura baroca.
Pacat de starea de degradare in care se afla.
Castelul Vecsey-Livada

Detaliu-Castelul Vecsey

Pe vremurile in care erau domnite

Detaliu-Castelul Vecsey

Detaliu interior-Castelul Vecsey

Degradare-Castelul Vecsey

Blazonul familiei Vecsey

Dupa o plimbare in parcul de langa castel ne urcam in sa si pornim spre casa. Drumul e foarte aglomerat, masinile ne claxoneaza, camioanele ne arunca-n santuri, de caldura ce sa mai zic:)). Aaa da..durereile inncep sa isi spune cuvantul..a trecut ceva vreme de cand nu ma mai dadusem cu bicicleta.. Dureri de fund si picioare+soare=sooomn. :))

A fost o tura foarte frumoasa cu toate scopurile bifate: distractie, educatie, pedalat oboseala, zambete si aventura.

Planul urmator e sa vizitam toate conacele, castelele din judetul Satu Mare.
Promit ca va tin la curent:P.

Mai multe poze gasiti aici.

Ia-ma nene!!!

Totul a inceput cu un simplu mesaj primit miercuri seara de la Aida: „Ce faci in weekend? Ai chef de o iesire ad-hoc?” In sinea mea „De ce, nu?” Si asta a fost scanteia de la care a pornit totul.
Vineri seara vorbesc cu Aida sa vedem daca mai mergem si pan ala urma unde mergem ca nou habar nu aveam unde mergem, doar stiam ca mergem:)). Aida imi spune ca evident mergem si ca vine si Anca. S-a format echipa.

Ne intalnim sambata la ora 14:00 in Piata Unirii si scoatem hartile..Eu aduc harta cu judetul Cluj si Muntii Vladeasa si Aida harti cu Padis si Muntii Trascau. OK. Pana la urma unde mergem? Mergem in Trascau? Nu, ca inca e zapada si nu vroiam sa mergem cu cortul..Vroiam doar o iesire spontana si fara prea multe planuri.
Luam harta judetului Cluj si pana la urma ne hotaram si mergem la Belis. Bani nu aveam prea multi la noi, fiecare cate 20-25 lei si mancare destula.

Ideea era sa nici nu cheltuim prea multi bani. Luam autobuzul care ne duce la Polus si de acoolo incepem sa facem stopul. La inceput a fost mai greu…eram si 3 fete si nu vroiam sa ne despartim.
Dupa vreo 10-15 minute de facut cu mana opreste un tip foarte amabil si ne duce pana in Capusu Mare. Ce fericite eram noi ca am prins masina:))). Nu a vrut nici macar sa ne ia ceva.

De la Capusu Mare facem dreapta si vedem indicator ca mai sunt 22 de km pana la Belis. Toate fericite, zicand ca daca e pana acolo, mergem si pe jos:)).

                       

O luam la pas si tot mergem…incepem sa ne ingrijoram ca nu mai trece nicio masina:))). Nu mergem nici vreo 20 de minute pe jos ca vine o masina si iar facem cu mana.. Era un domn singur in masina si care ne-a dus pana in Marcesti. La soferii care ne-au luat le-am dat portocale, merre si uneori ciocolata in loc sa le dam bani:)).

Dupa al doilea stop:))

                                                   

In Marcesti coboram si o luam din nou la pas, oprindu-ne sa mancam maciese si nu trec nici 10 minute ca iar facem cum mana la o masina care trece si care ne ia si ne duce pana in Rasca. Multumit frumos!!! De aici pornim din nou pe jos…si mergem destul… Si aici vine cireasa de pe tort. Suntem in Rasca, deja era ora 18:00, nu avem unde sa dormi, sufla vantul si suntem in the midle of nowhere!!!

Si la Aida i se aprinde beculetul: cercetasele si-au facut tabara de vara anul trecut in Rasca, iar terenul pe care si-au pus corturile apartinea unor batranei foarte simpatici. Ne hotaram sa trecem pe la ei cu speranta sa zica: „Poi cum sa mai mergeti pana la Belis asa tarziu? Dormiti aici si mergeti maine!!” :)). Perfect plan:)).

Cu batraneii din Rasca

                                                       

🙂

                                                                   
Mergem pe drumul principal si se zareste casa batraneilor..ne incumetam pe carare si cand ajungem, batem la usa. Ne deschide un batranel cu un zambet mare pe buze si o recunoaste pe Aida cand aceasta a pomenit de cercetasi. Ne pofteste inauntru bucuros si incepe sa ne intrebe ce facem pe aici? unde mergem?  I-am spus ca ne-am pornit spre Belis doar ca ne-a prins seara. Surpriza a fost cand batranelul nu a ezitat nicio clipa sa ne invite sa dormim la el si sa pornim maine dimineata spre Belis. A fost cel mai dragut moment din toata iesirea!!! Am stat la povesti, batranica s-a bucurat si ea si ne-a dat de mancare.
Cred ca am mancat cea mai buna telemea cu slanina si cu ceapa ever!!!! :))

Ca sa recompensam bunatatea batraeilor ne-am gandit cum sa ii ajutam si am mers sa le spargem gheata de pe carare, evident ca au strigat dupa noi sa venim in casa ca e frig afara:)).
Cred ca a fost cel mai tare batranel care l-am cunoscut. Imaginati-va un barbat de 81 de ani, cu zambetul pe buze tot timpul, care stia sa utilizeze telefonul si pe deasupra stia o gramada de numere din cap (nu m-ar mira sa stie sa scrie si mesaje :)) ), care stia cine e Mihai Ungureanu (poreclit Mihaita) si ca Victor prezinta vremea la PROTV si care, culmea, nu s-a barbierit:)), care vorbea de vacuta lui si care stia tot programul de la TV pe de rost. Nu am avut cum sa ne plictisim:)).

Seara la ora 21:00 ne-am pus in pat si noi nu aveam somn. Am dormit toate 3 intr-un pat fiind putin inghesuite dar asta nu mai conta. Dimineata la 6, ei s-au trezit si pe la 7 ne-am trezit si noi. Ne-am spalat, am mancat, am multumit pentru ospitalitate,batranica s-a dus la biserica si noi ne-am continuat drumul spre Belis.

Eram atat de fericite toate 3 incat radeam flux continuu:)). Si..incepem sa facem din nou stopul..In apropiere era o manastire, fiind duminica, era destul de circulat drumul si asa am prins o masina pana la manastire. Intram putin si noi sa vedem manastirea dupa care ne continuam drumul.

On the road

                                                                 

O dimineata superba

                                                           

Umbre

                                                                 

Poza de grup

                                                                 

😀

                                                                       
                   

Facem din nou cu mana…si masina respectiva ne duce pana in Belis-sat ca apoi sa aflam ca pana in Statiunea Fantanele mai sunt vreo 4-5 km:)). Super!!! Eram bine imbracate, mancate, hai sa mergem pe jos. Zis si facut! Am inceput sa cantam pe drum, sa radem, timpul trecea repede si observam indicatorul cu „Statiunea Fantanele”. Asta e! Am ajuns. O statiune mica dar draguta cu tot felul de cabane si pensiuni si cu un peisaj superb 8->.

Am ajuns in statiune:)

🙂

Poza de grup la lac:)

Mergem ce mergem si deja incepem sa zarim lacul…ne oprim la el si ne-am pus sa mancam. Era un peisaj foarte frumos totul fiind imbracat in alb.
Stam ce stam, mai facem poze si pornim mai departe. Si din nou incepem sa facem cu mana masinilor care trec.

🙂

Dadeam raportul:)))

Entuziasm

Zambete

Ne ia o familie draguta care dorea sa ajunga in Marisel. Super!!! Ne-am ratacit putin dar pana la urma am ajuns pe drumul cel bun. Atunci am observat cat de mare e comuna….Pot sa spun ca aici am vazut cel mai frumos peisaj de iarna:X.

La Marisel, masina ne lasa la intersectie, loc care imi era cunoscut deoarece mai trecusem pe acolo. Vedem cativa biciclisti la magazinul de acolo..iar noi ne punem sa mancam pe ceva bancute.
La un moment dat unul dintre ciclisti a venit la noi, a intrat in vorba cu noi, l-am servit si pe el cu mancare.
Tipul a venit din Cluj intr-o plimbare cu bicicleta, a alunecat pe o bucata de gheata si i s-a rupt ceva la bicicleta iar acum astepta un prieten sa vina dupa el.
Ne luam ramas bun de la el si pornim din nou la drum si din nou facem cu mana.
Si mergem si mergem si nu ne mai ia nimeni…

Trece o masina foarte draguta, un Land Rover care in final opreste si spre bucuria noastra mergeau spre Cluj. Ganditi-va la o masina mare toata piele si noi putin cam murdarele. Replica doamnei din fata nu intarzie sa apara: „Fetelor, sper ca nu sunteti foarte murdare”. Cei doi au facut o plimbare pe la Belis, Marisel..doar ca ei, spre deosebire de noi, erau cu masina.
S-au cam mirat cand le-am spus ca am pornit de ieri si ca am pornit cu stopul:)).
Foarte amabili ne-au dus pana in Cluj:D. Le-am multumit frumos si aici s-a terminat aventura noastra.

Si acum partea care ne-a placut la toate 3 cel mai mult: am cheltuit 0 lei:)).
In loc de bani am dat mere, portocale si ciocolata:)).

Sper sa revin cat de repede pe blog cu aventuri noi:).

Cei 7 aventurieri în Poznan

Perioada: 28 decembrie 2009 – 02 ianuarie 2010                                                                                                      Participanți: Andreea, Cristina, Monica, Larisa, Anca, Ionuț, eu și multi alții
Puncte forte: rugăciune stil Taize, Poznan

Pe când veneam de la Bruxelles cu un an înainte se cânta:

”Foaie verde șervețel, ne-am văzut și la Bruxelles/ Foaie verde leuștean, ne-om vedea și la Poznan”

Anul a trecut foarte repede și iată-ne din nou cu bagajele la ușă de data aceasta în formula ceva mai numeroasă. Toți ne cunoaștem între noi și sperăm să avem parte de o experiență la fel de frumoasă ca în anul precedent

Spre dimineață ajungem la Poznan, gazda noastră deja ne aștepta. O familie tare drăguță și foarte primitoare din Swarzędz, orășel situat la aproximativ 20 de minute cu trenul de Poznan. Am numai cuvinte de laudă referitor la gazdă, ne-au făcut să ne simțim ca și acasă, mereu foarte atenți și buni cu noi.

La fel ca și la Bruxelles, ne facem propriul program încât să vizităm orașul și să participăm la rugăciunea în stil Taize.

Orașul în sine este foarte colorat și boem încă îmbrăcat în sărbătoare. Casele colorate din centru atrag turiști în număr mare, Poznan fiind al 3-lea oraș ca mărime din Polonia.

Stary Rynek ( Old Market Square)

Aici este inima orașului viu și colorat. Piața, a 3-a ca mărime din Polonia găzduiește cafenele, magazine cu suveniruri și foarte multe evenimente în aer liber. Cu stiluri arhitecturale diferite și viu colorate, piața găzduiește o serie de clădiri emblematice orașului precum: Muzeul Militar Wielkopolska, Vechea Primărie, Fosta cancelarie a orașului precum și Statua lui Ioan Nepomuk.

Ratusz (Primăria)

Cea mai importantă clădire din Stary Rynek, numită și ”Perla Renașterii”. Clădirea din secolul al XIII-lea fiind o clădire mică și foarte modestă cu un singur etaj. În secolul al XVI -lea talentatul arhitect italian Jan Baptist Quadro a transformat clădirea într-o adevărată operă de artă.
Ceasul de pe turnul central este o un alt mister al clădirii. 2 capre își lovesc coarnele de 12 ori pentru a anunța prânzul. Astăzi caprele au ajuns emblema orașului.

Poznan Fara

Alături de Catedrala din Poznan, Fara este un exemplu al stilului baroc în Polonia combinat cu stilul romanic și corintic. A fost puternic afectată de un incendiu în 1773 și din nou în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Și cum planul de acasă nu iese cu cel din piață am reușit să ne rătăcim în noaptea de 31 Decembrie. Din dorința de a ajunge mai repede la gazdă, hotărâsem să combinam un troleibuz și autobuzul, nu de alta dar trenul venea doar într-o oră.
Intrasem în vorbă cu 2 polonezi iar după ce am călătorit câteva stații, șoferul ca aceea era ultima stație. Aflasem că noi luasem troleibuzul în sens opus și ajunsesem la depou. Noroc cu cei 2 polonezi la fel de pierduți ca și noi și noroc că stâlceau ceva engleză. ei ne-au ajutat să găsim un alt autobuz și am ajuns cu bine la destinație. *** Later update: unul din polonezi făcuse autostopul până în România în vara anului următor.
Drumul înapoi spre România a fost fără incidente.Era programată o scurtă oprire la Cracovia dar a fost anulată.
Am cunoscut un popor foarte ospitalier și foarte cumsecade bogat în tradiții. Tare mi-aș fi dorit să văd puțin din Cracovia dar am să mă întorc.

Continuă să citești Cei 7 aventurieri în Poznan

Italia: dragoste la prima vedere

Perioada: 19 iulie – 03 august 2008                                                                                                                              Participanți: eu                                                                                                                                                                   Puncte forte: Caorle, Veneția, Padova

Prima mea ieșire în străinătate a fost în Italia în vizită la mătușa mea. Minoră și fără pașaport, treaba complicată cu hârtii, cazier, pașaport și procuri. Eram în dubiu dacă plec până în dimineața în care am pornit.

Să vezi tu fericire pe mine odată ce am trecut granița. Tot drumul am stat cu ochii beliți pe geam. Totul era ceva nou pentru mine. Știam că am să merg la mare, nu mai fusesem la mare de când aveam 6 ani :)).

Aveam multe rude în Italia, știind că mătușa mea lucrează, programul a fost făcut după posibilități și timpul fiecăruia.

1. Caorle 

Stațiune la Marea Adriatică, plajă lată de nisip și mult soare. Îmi era atât de dor de mare și s-a văzut. M-am întors super bronzată acasă. Caorle este situat la aproximativ 1 oră de mers cu mașina de casa mătușii mele și mergeam de câte ori aveam ocazia. Aici am mâncat cea mai bună și cea mai mare înghețată la 1 euro. Deliciu!

2. Venetia

M-am bucurat foarte mult când am aflat că se merge la Veneția. Era pe lista mea și vroiam atât de mult să o vizitez și să văd faimosul oraș pe apă cu gondole. Cred că, orice om trebuie să meargă în Veneția cel puțin o dată în viață. Este probabil ce mai vizitat oraș din Italia și inclus în Patrimoniul Unesco încă din 1979.

Indiferent în ce perioadă mergi, e plin ochi de turiști. Veneția este cunoscută și pentru celebrul carnaval ce se sărbătorește în luna februarie.

Puțin stres în gară când s-a anulat trenul nostru și a trebuit să îl așteptăm pe următorul. O oră și suntem la locul faptei. Nu stăm prea mult pe gânduri și luam barca spre Piața San Marco.

Palatul Dogilor este cel care domină Piața San Marco precum și sutele de porumbei foarte prietenoși. Toată lumea le dă de mâncare și o poză cu ei a devenit deja un trend.

A devenit simbol al orașului și o dovadă vie a stilului gotic venețian inspirat din arhitectura bizantină și orientală.

Nu există Veneția fără gondole. Acestea fac parte din viața fiecărui locuitor venețian fiind unul din mijloacele de transport pe apă. Pentru turiști, acestea au primit altă însemnătate iar o plimbare cu gondola pe canalele înguste ale Veneției sunt un must.

3. Padova

După o altă zi de plajă la Caorle, am decis să vizităm și Padova, un oraș tare frumos. Vizitat e puțin spus pentru că am ajuns undeva la ora 17.00.

De departe cel mai important obiectiv turistic este Bazilica Sfântului Anton de Padova. Un lăcaș de cult superb unde se găsește limba Sf. Anton de Padova care încă este intactă.

Biserica a fost fondată în anul 1232 iar durata construcției a durat mai bine de 30 de ani. Este considerată o capodoperă îmbinând stilul romanic (fațada), bizantin (cupola), baroc (Capela Tezaurului), maur (clopotnița) și arcurile construite în stil gotic.

La câțiva pași de bazilică se află piața cu statui, Prato Della Valle. 78 de statui domină canalul de 1,5 km reprezentând diverse personalități istorice. Este considerată a doua cea mai extinsă piață din lume (după Piața Roșie – Moscova).

Italia a fost dragoste la prima vedere. Marea cu farmecul ei, Veneția cu ale ei gondole, istorie la fiecare pas și liniștea de la Padova au fost elementele definitorii pentru o vacanță pe cinste.

Vă doresc zâmbete călătoare.

Continuă să citești Italia: dragoste la prima vedere

Un Revelion la Bruxelles

Perioada: 27 decembrie 2008- 03 ianuarie 2009
Participanți: Corina, Cristina, Andreea, Anca, Larisa, eu
Puncte forte: stil Taize, Bruxelles, Viena

Eram clasa a XI-a când aveam ocazia să călătoresc din nou. Deși e decembrie eu sunt cu gândul tot la vară și la cele aproape 3 săptămâni petrecute în Italia, la mătușa mea.
De data aceasta destinația este Bruxelles. Orașul a fost gazda Întâlnirii anuale de rugăciune în stil Taize 2008. Mai multe detalii despre aceasta precum și detalii despre o vizită în micul oraș francez, găsești aici
Timpul a trecut destul de repede, îndată Corina (sora mea) și cu mine ne-am văzut rapid cu bagajele făcute. Un drum de Cluj alături de celelalte 4 persoane menționate și de aici îi dăm bice.
În autocar încercăm să omorâm plictiseala cu niște acorduri de chitară, râsete și voie bună pe când vine și prima veste bună: oprire de 2 ore la Viena. Îmi doream de foarte mult timp să merg la Viena, mi se părea fascinantă din cărți și poveștile altora și mă bucuram enorm că facem o scurtă oprire. E aproape crimă 2 ore dar îmi  clătesc puțin ochii.
Am început cu Piața Maria Tereza, Palatul Hoftburg și Domul Sf. Ștefan. O mică oprire la fiecare și uite așa s-au scurs cele 2 ore. A fost o atmosferă frumoasă. Viena e cunoscută pentru superbul târg de Crăciun și perioada lunii decembrie când tot orașul e împodobit.
Ne îndreptăm spre Bruxelles unde și ajungem spre dimineață. Gazda noastră este un cuplu mai în vârstă și foarte simpatic. Avem un program relativ flexibil cu diferite activități și rugăciunea de seară în stil Taize. Ne făcusem propriul program astfel încât să participăm și la program și să avem timp să vizităm și orașul. Aveam și gratuitate la transport și cel mai des foloseam metroul, uneori extrem de aglomerat. Aici am înțeles de fapt cum stau sarmalele în oală.
Mai jos găsiți o listă cu principalele obiective turistice vizitate. Toate au fost gratuite.

1. Catedrala Sf. Mihail și Gudula

Este considerată cea mai importantă biserică din Belgia. Biserica a căpătat o însemnătate deosebită după ce au fost aduse moaștele Sf. Gudula în anul 1407. În sec al XIII-lea biserica a fost renovată în stil gotic iar fundația primei biserici se poate vedea și în zilele noastre.

2. Galeriile Regale Saint Hubert

Datează din sec al XIX-lea și se zvonește că aici s-au năascut primele galerii comerciale. Adevărat sau nu, aici se găsesc  printre cele mai scumpe magazine de bijuterii, haine, restaurante și bineînțeles deliciul belgian pentru care trăiesc: ciocolata. A fost prima dată când am intrat într-o ”ciocolaterie” și am văzut atâta ciocolată cu atâtea arome diferite. Rai, nu alta!

3. Grand Place 

Pe principiul că toate drumurile duc la Roma, în Bruxelles toate drumurile duc spre Grand Place, o minunăție de piață în inima capitalei belgiene,patrimoniu UNESCO din anul 1998. Este piața care găzduiește Primăria, Casa Regală și Casele Breslelor. Turnul Primăriei măsoară 96 metri iar deasupra se află o statuie a Sf. Arhanghel Mihail care ucide un demon fiind construită între anii 1401-1455.

4. Manneken Pis 

Nu poți să spui că ai fost în Bruxelles dacă nu ai Manneken Pis. Da da, acel băiețel nesimțit care face pipi. O statuie de bronz de doar 61 de cm care face tot deliciul și care a ajuns simbolul orașului.

Știam că e în apropiere de Grand Place și practicam aruncatul cu privirea până am dat de o îmbulzeală de nedescris de am crezut că primim și noi pâine caldă. Pe când colo aici era statuia cu pricina. Recunosc că mă așteptam să fie mai mare.

Una din legende spune că în timpul unui asediu al orașului Bruxelles din secolu al XIV- lea inamicii au dorit să arunce în aer orașul plasând o bombă.  Se pare că aceștia au fost observați de un băiețel care a făcut pipi pe fitil astfel reușind să salveze orașul.

5. Parcul Cinquentennarire (Parcul Jubileului)

Este situat în apropiere de Cartierul European având o suprafață de aprox 50 de hectare. Cele mai multe clădiri ale parcului au fost construite în timpul lui Leopold al II-lea pentru Expoziția Națională 1880 ce avea să marcheze a 50-a aniversare de  la câștigarea Independenței.
Arcul de Triumf se află tot în parc și a fost construit în anul 1905. Structurile au fost construite din fier, sticlă și piatră ce simbolizau stadiul economic și industrial al Belgiei fiind decorat cu mozaicuri având 45 m înălțime.
În același cartier se poate vedea și clădirea Consiliului European.

6. Atomium

Devenit simbol al capitalei find construit pentru Târgul Mondial – Expo 58 între anii 1956 – 1958. Atomium reprezintă un atom de fier mărit de 165 miliarde de ori compusă din 9 sfere unite prin 20 de tuburi.
Din păcate ne calculasem timpul greșit pentru ca era ultima zi și eram presați de timp. Am apucat doar să îl văd îndeaproape și cam atât. Ulterior am aflat că se poate vizita și că este și variantă de bilet combinat și pentru Mini Europa, un parc aflat în apropiere, o Europa în miniatură construită din lego.
Atomium a rămas restant și sper să mă întorc într-o zi.

A urmat un drum lung spre casă și speranța unui an mai bun cu mai multe călătorii. Ca și primă experiență a fost una foarte frumoasă, un Revelion petrecut altfel, în liniște.

Să aveți zâmbete călătoare!

Continuă să citești Un Revelion la Bruxelles