Parga – oraș ce colorează marea

Cât de frumoasă e marea în Grecia v-am tot povestit dar acest oraș a adus ceva aparte locului. Parga e un oraș ce colorează marea prin casele ei colorate din port iar o cetate venețiană veghează orașul de secole.
Recunosc că m-a fascinat de cum am ajuns. Casele colorate din port, străzile pavate și înguste ce urcă la cetate, priveliștea asupra portului și poveștile cu iz venețian fac din acest loc un rai.
Oare unde nu este frumos în Grecia? Indiferent că dorești un resort de lux în Zakynthos, că dorești să te bucuri de liniște în Lefkada sau că vrei să explorezi frumusețea insulelor într-o croazieră, sunt lucruri care aici devin realitate.
În Parga nu am poposit prea mult. A fost o oprire relativ scurtă în drum spre România dar suficient cât să îmi rămână pe retină frumusețea locului.
De cum ajungi, promenada cu cele mai colorate case îți iese în întâmpinare pentru o plimbare în portul colorat. Magazine de suveniruri colorate, taverne cu mâncare tradițională, o limonadă rece, toate sunt la ele acasă.
Parga

Un castel îți trage cu ochiul de sus dar până la acolo te pierzi printre străduțele pavate ce urcă ușor spre castel. Buticuri micuțe, uși colorate toate fac parte din decor.

Castelul venețian din Parga

Construit pe ruinele unui castel bizantin cu rol de protejare a orașului împotriva otomanilor și inclusiv a piraților,azi a devenit un simbol, fiind unul din cele mai vizitate locuri din Parga. Odată ajuns la intrare vei găsi un restaurant cu mâncare tradițională fiind și singura încăpere din castel. După ce ai urcat ești răsplătit cu cel mai frumos peisaj asupra portului.

Parga

oraș ce colorează marea

Dacă tot suntem la mare să nu uităm de plajă. Mama ei de plajă, loc pentru care batem mii și mii de kilometri. Cea mai apropiată plaja este foarte aproape de port, plaja Krioneri. Plajă publică cu șezlonguri și umbreluțe, luxul fiecărei vacanță de vară.

Deși scurtă vizita în Parga, a fost ultima oprire la marea Ionică. Grecia a ajuns mai mult decât o destinație de top, este locul unde te poți simți ca acasă.

 

Itinerar:

Gustul Greciei din 3 ingrediente

Zakynthos – colț de rai grecesc

Lefkada – insula nuanțelor de turcoaz

Croazieră în insulele grecești

Continuă să citești Parga – oraș ce colorează marea

Croazieră în insulele grecești

Cu o zi înainte v-am prezentat un tur al Lefkadei iar azi sunt la bordul unui vas de croazieră pentru a descoperi insulele  grecești de lângă Lefkada. Nu este insulă fără farmec și personalitate și deși sunt într-un număr atât de mare, nu sunt la fel. Pe când afirmi că nu este ceva mai frumos decât x, apare y și îți strică toată ecuația așa că mai bine lăsăm matematica deoparte în vacanță.
M-am trezit cu același superb răsărit de soare din Nydri, hotelul fiind situat foarte aproape de port. Să ai privilegiul să surprinzi liniștea dimineții în bătaia valurilor fără alt sunet de fundal e de neprețuit. Doar tu, marea și un răsărit de soare.

Traseul vasului de croazieră șerpuiește printr-o altă serie de insule grecești din Marea Ionică surprinzând cele mai cunoscute locuri și legendele acestora:

  • Porto Katsiki – cea mai frumoasă plajă din Lefkada
  • Insula Kefalonia – Fiskardo
  • Insula Ithaka – Frikes
  • Insula Meganisi  – Peștera Papanikolis
  • Insula Scorpions

1. Porto Katsiki

Porto Katsiki
La nici 2 ore de Lefkada, se află o plajă care intră în toate topurile plajelor din Grecia alături de plaja Navagio din Zakynthos. Culoarea turcoaz pe care o are marea și stânca de culoare albă fac din acest loc un rai. Insula poate fi văzută și de sus urcând cele 80 de trepte. Se poate ajunge și cu mașina.
Îți recomand să ajungi aici după-amiaza când bate soarele. Peretele vertical ține umbră și apa este destul de rece dimineața.
Cel mai sudic punct al Lefkadei este Capul Doukato iar un far stă cocoțat pe stâncă din 1890. Stâncile au și ele povestea lor iar legenda spune că faimoasa poetă Sappho a dat o lege prin care orice om care greșește să fie aruncat de pe stânci. Sappho a fost cea care și-a înșelat soțul fiind nevoită să se arunce de pe stânci pentru a putea uita iubirea neîmpărtășită a amantului ei.

2. Insula Kefalonia – Fiskardo

croazieră
insulă
Sat pescăresc situat în nordul insulei Kefalonia. E micuț și parcă toată activitatea și toată viața se trăiește în port. Insula nu e tocmai mică și doar timp să ai să o poți explora pe toată pentru că are multe să îți arate. Pentru cei pasionați de frumosul albastru, plimbări în port printre cafenelele în stil mediteranean, Fiskardo e soluția.

3. Insula Ithaka – Frikes

Frikes
insulele grecești
Sora mai mică a insulei Kefalonia, m-a primit cu brațele deschise într-o după-amiază călduroasă de mai. Loc perfect de plimbare și leneveală. Nu mă satur să stau în port, să admir marea și valurile care lovesc bărcile din port. Mi se pare un sunet foarte relaxant. Bucuria lucrurilor simple.

4.Meganisi – peștera Papanikolis

insulă

Foarte aproape de Lefkada, insula măsoară doar 20 km² având 2 porturi principale: Vathi și Spilia. Pe lângă acestea o altă atracție este peștera Papanikolis. Aici s-a ascuns un submarin grecesc în Al Doilea Război Mondial. Este a doua insulă ca mărime din Grecia și a fost preferată și de vasele de mărime medie pentru că se putea adăposti în caz de vreme rea. Azi oferă o experiență inedită turiștilor, peștera fiind parțial inundată.

5. Insula Skorpions

insulele grecești

Insula se poate vedea și din Lefkada, cu o poveste și o istorie proprie. A avut ca și proprietar multe personalități celebre, insula ajungând foarte mediatizată după ce a fost cumpărată de fiica unui miliardar rus.
Insula a aparținut miliardarului grec Aristotel Onassis care a transformat-o într-o insulă de lux în anii 1963. În anul 1968  insula găzduiește nunta lui Onassis cu Jackie Kennedy, văduva președintelui american Kennedy. După moartea lui Onasis, insula este moștenită de fiica și nepoata acestuia fiind cumpărată mai târziu de fiica magnatului rus Dmitri Ribolovlev cu un preț exorbitant de 100 milioane de dolari. Atâția bani să tot ai!
O croazieră poate fi modul ideal de a petrece o zi de vacanță și a explora insulele grecești. Vasul de croazieră aparține companiei Nidri Star. Grecia a fost și rămâne o destinație de vacanță de top indiferent de locație.
Itinerar:

Continuă să citești Croazieră în insulele grecești

Lefkada – infinitul nuanțelor de turcoaz

După ce am descoperit frumusețile insulei Zakynthos, am mutat tabăra în Lefkada. Am găsit o altă parte a Greciei ceva mai simplă și infinitul nuanțelor de turcoaz. Aș recomanda Lefkada pentru turiștii care doresc liniște, turiști pasionați de micile sate pescărești unde parcă s-a oprit timpul. Aș recomanda Lefkada pentru cei ce doresc să vadă o altă bucățică din Grecia ceva mai autentică și fără resorturi de 5*. Aici îți iei timpul în propriile mâini, încerci să îl oprești ca să poți admira infinitul și fiecare răsărit de soare.

Nidri (Nydri) – Lefkada

Tabăra noastră este în stațiunea cu pricina, situată în partea estică a peninsulei la circa 15 km de capitală. Orașul port, plaja cu pietricele formează golful și desenează natural țărmul Mării Ionice. La depărtare, în infinitul nuanțelor de turcoaz se ridică munții care fac spectacolul și mai frumos.
Nu te gândi gândi că te vei plictisi, nu ai nicio șansă. Totul e atât de colorat încât la fiecare colț de stradă te vei gândi în ce parte să mergi. Magazine mici de suveniruri, o casă împodobită cu trandafiri, o terasă în stil mediteranean, mirosul de pește proaspăt la tavernă, o barcă ce trece agale prin fața ta, toate sunt experiențe și acțiuni cumva normale dar aici au cu totul altă armonie. Uneori e greu de explicat, trebuie simțit!
Lefkada
Lefkada
Lefkada
Oare unde e farmecul Greciei dacă nu o plimbare în cochetele porturi? De multe ori, aici se petrece acțiunea pricipală, porturile fiind împânzite de taverne cu miros proaspăt de pește, un zgomot de barcă în surdină,pescari zgomotoși fericiți sau supărați și de ce nu, admirarea ambarcațiunilor parcate în port.
Multe taverne și restaurante organizează serate grecești cu cina inclusă. Vă recomand o seară grecească cu pește proaspăt, sos tzatziki și un ansamblu ce dansează ”Dansul lui Zorba”. Tind să cred că ceea ce spun grecii este adevărat: ”Eat greek and live long!”
Lefkada
Lefkada
Grecia trezește din tine instant spiritul de explorator. Nu e nevoie să fii explorator de talie mondială pentru a căuta infinitul nuanțelor de turcoaz din Lefkada,plajele sălbatice, priveliști ascunse și golfuri izolate.
Turul insulei se face lejer într-o zi și nu e nevoie de grabă. E nevoie de răbdare pentru a te bucura de frumosul care îți trezește simțurile:

1. Capitala Lefkada

Lefkada

Nu am zăbovit prea mult și vă spun sincer că nici nu prea m-a impresionat. Probabil nici nu i-am dat atenția cuvenită. Așteptam puțină mare și natură și mai puțin betoane și aglomerație. Oprirea aici a fost foarte scurtă.

2. Mănăstirea Faneromeni – Fryni

La doar 4 km de Lefkada un loc de liniște și pace zace la umbra copacilor. Mănăstirea este considerată centrul spiritual al insulei fiind unul din cele mai importante locuri de rugăciune. Locul îi atrage și pe cei mici pentru că mănăstirea are o mică grădina zoologică în curte. O priveliște spre plaja din Agios Ioannis se poate vedea din curtea mănăstirii.

 3. Admiră infinitul nuanțelor de turcoaz 

De la mănăstire mergând spre plaja Kathisma te poți opri și admira marea de sus. M-aș fi oprit din metru în metru pentru a admira infinit marea în toate nuanțele posibile carea făcea punte cu cerul albastru. Uneori e greu de distins linia orizontului și totuși e acolo. Atenție! Loc de stat cu aparatul la ochi până nu mai poți!

infinitul nuanțelor de turcoaz

4. Plaja Kathisma  – Lefkada

Lefkada infinitul nuanțelor de turcoaz
infinitul nuanțelor de turcoaz
Cred că această plajă nu prea mai are nevoie de nicio prezentare fiind cea mai faimoasă plajă din toată Lefkada împreună cu Porto Katsiki. Situată într-un loc idilic între munte și mare oferă bucățica ei de nisip alb tuturor turiștilor amatori de sporturi nautice, plajă și chiar un zbor cu parapanta. Plaja oferă facilități și pentru cei mai petrecăreți dintre noi. O terasă cochetă, Copla, ce se transformă într-un veritabil club de noapte după apus. Când ați fost ultima dată la un beach party?

5. Vasiliki

Un sat pescăresc la sud de Lefkada și al doilea ca mărime. Situat într-un mic golf mi s-a părut foarte cochet și plin de viață. Toate terasele, cafenelele și magazinele de înghețată din port erau aliniate frumos și ofereau o priveliște spre ambarcațiunile din port. Tot de aici se poate lua feribotul spre Kefalonia și Itakha. O plimbare cu o înghețată este deliciul perfect pentru o după-amiază de vară.

6. Sivota

infinitul nuanțelor de turcoaz

Probabil unul din cele mai frumoase, pitorești și colorate golfuri din Lefkada. Din păcate am reușit să admir golful doar de sus dar vestea se răspândește rapid despre cât de exclusivist este. Prețurile la cazări și taverne sunt destul de piperate și nu pentru buzunarul oricui iar în port găsești doar ambarcațiuni de lux. Satul este preferat mai mult de către proprietarii yacht-urilor.

Sivota se poate admira de sus de la terasa Restaurantului Agnantio.

Itinerar

Zakynthos – colț de rai grecesc

Croazieră în insulele grecești

Parga – oraș ce colorează marea

Continuă să citești Lefkada – infinitul nuanțelor de turcoaz

Zakynthos – colț de rai grecesc

După un drum enorm de lung și obositor cu autocarul am început să număr kilometri. Când am văzut portul Zante am știut că am ajuns într-un colț de rai grecesc: Zakynthos.
Nu cred că e turist care să nu fie impresionat de insulele grecești, toate au o spectaculozitate aparte deși marea e mare. Atât de multe insule grecești și totuși foarte diferite. Cer descoperite și respectate pentru ceea ce oferă și Zakynthos are mult de oferit.
Zakynthos
Planul pentru cele 3 zile a fost de a bate în lung și lat toată insula, de a descoperi plaje superbe și a explora stațiunile.
Despre insulă am citit doar de bine și toate la superlativ. E insula grecească cea mai însorită, a fost locul de joacă al zeilor, viața de noapte din Zante și lista poate continua la infinit.
Stațiunile sunt una mai cochetă decât alta începând de la sălbatica Vasilikos până la cluburile de noapte din Laganas. Ca și stațiune și loc de vacanță cred că cel mai mult mi-a plăcut Tsilivi. Liniștită, plajă cu nisip și marea frumoasă cum numai în Grecia e.
rai grecesc
Un tur al insulei e un must, pe cât de mică pe atât de impresionantă pentru că oferă de toate chiar și pentru cei mai pretențioși turiști. De la celebra plajă Navagio, la fabrică de ulei de măsline, tururi cu barca pentru a surprinde broscuțele țestoase, toate fac parte din colțul de rai grecesc. Din păcate nu am reușit să vad broaștele țestoase și Peșterile Albastre.

1. Fabrica de ulei de măsline Aristeon -Lithakia

Zakynthos

Fabrica de măsline este și un veritabil muzeu. Datează din anul 1850 și încă se pot admira presele originale pentru obținerea uleiului. În prezent fabrica se mândrește cu utilaje moderne de prelucrare a măslinelor asigurând 6 % din producția de ulei a Greciei.

În Zakynthos se găsesc aprox. 25 de fabrici de prelucrare a uleiului și se găsesc circa 2 milioane de arbori de măslini. Încă din antichitate se știa că uleiul de măsline avea efecte terapeutice iar Homer l-a numit „aur lichid”.

2. Exo Chora 

rai grecesc

Cel mai vechi și cel mai mare arbore de măslin din lume. Este imposibil să nu te minunezi ce poate face mama-natură. Trunchiul măslinului era atât de groasă încât nu îl puteai cuprinde. Ghidul ne spunea că are mai bine de 2000 de ani vechime.

3. Mănăstirea Agios Dionysos – Anafonitria

Zakynthos
Sătuc situat în nordul insulei găzduiește o superbă mănăstire în stil bizantin construită în secolul al XV – lea, fiind și cea mai veche mănăstire din Zakynthos. Sfântul Dionisios și-a petrecut ultima parte din viață aici murind în anul 1624. Astăzi este considerat protectorul insulei.

4. Plaja Navagio – Zakynthos

Zakynthos
Plaja Navagio este una din cele mai apreciate plaje din Grecia și una din cele mai faimoase din lume. A fost colțul de rai grecesc cel mai mult așteptat și nu m-a dezamăgit. Un loc rupt de lume și extrem de spectaculos atrage turiști de peste tot. Se poate ajunge cu barca (de altfel sunt și excursii opționale) sau cu mașina dacă dorești să admiri plaja de sus.
Atracția în sine a plajei este epava unui vas scoțian numit Panagiotis eșuat pe țărm în anul 1980, motiv pentru care se mai numește și plaja contrabandiștilor.
Legendele referitoare la vas nu au întârziat sa apară susținând că este vasul unor contrabandiști de țigări italieni care au fost urmăriți de paza de coastă grecească iar vasul a eșuat pe insulă. Alte voci spun că nava a fost scufundată de aceeași paza de coastă iar valurile au aruncat-o la țărm, iar ultima legendă spune că autoritățile au adus nava pe plajă pentru a crește numărul de turiști.
Indiferent de motiv, plaja este vizitată de mii de turiști anual fiind în top 10 insule ale Greciei.

Recomand vizitarea insulei cu vaporul. De ce? În partea de sus este un loc belvedere foarte îngust și foarte aglomerat, de altfel și singurul loc de unde poți vedea plaja. E foarte greu să fotografiezi și epava deoarece vei fi nevoit să te întinzi peste balustradă ca să ai unghiul dorit.

5. Agios Nikolaos – raiul grecesc

rai grecesc
Orășel mic și cochet situat în nordul insulei are un port pe cât de simplu și izolat pe atât de frumos.Mi-a plăcut atât de mult de prima dată când l-am văzut plus că aici am luat masa la terasa unui restaurant cu view spre mare.

6. Bochali – portul Zante

Zante
Bohali a fost ultima oprire din tur și este locul de unde poți admira portul Zante în toată splendoarea.
Insula Zakynthos mi-a arătat unul din cele mai frumoase locuri în care fusesem până acum. Mi-am adus amintea de plajele din Italia dar nu sunt nici pe departe la fel de spectaculoase. Am catalogat Zakynthos ca o insulă sălbatică dar și modernă în același timp. Își păstrează frumosul într-un mod autentic dar îți oferă șansa de a explora și a descoperi. Un adevărat colț de rai grecesc.

 

Itinerar:

Gustul Greciei din 3 ingrediente 

Lefkada- infinitul nuanțelor de turcoaz

Croazieră în insulele grecești

Parga – oraș ce colorează marea

Continuă să citești Zakynthos – colț de rai grecesc

Gustul Greciei din 3 ingrediente

Perioada: 8-17 mai 2015                                                                                                                                            Participanți: eu, alți agenți de turism                                                                                                                               Puncte forte: Insula Zakynthos, Lefkada, Parga
Plecarea în Grecia a fost foarte așteptată și o adevărată surpriză. Deși relativ aproape de noi, nu avusesem ocazia să o vizitez. Gustul Greciei era la o aruncătură de băț și eram extrem de bucuroasă. Era o plecare în interes de serviciu cu plecarea din București. Ideea principală a fost vizitarea unităților de cazare pentru a le putea recomanda ulterior clienților.  Programul a fost creat pe ideea de a îmbina utilul cu plăcutul.
Am rămas plăcut impresionată de țara zeilor. Plaje, peisaje, apă turcoaz, istorie, toate fac din Grecia o destinație perfectă de vacanță. Îmi amintesc de filmul Mamma Mia și frumusețea peisajelor din film. Ceva asemănător aveam să am parte și eu.
3 ingrediente au dat gust Greciei, ingrediente care le recomand oricărui iubitor de frumos, de soare, de vitamina D și plaje.

1. Gustul Greciei în Insula Zakynthos

Navagio Beach

M-a fascinat de prima oară când am auzit că este casa broscuțelor țestoase iar când am văzut frumusețea plaja Navagio am știut ca e raiul. Soare, nisip, măslini, pește și multitudinea de nuanțe turcoaz a mării au fost ingredientele care au dat un adevărat gust vacanței. Pentru prima oară când am fost într-o fabrică de procesarea uleiului de măsline.

2. Lefkada

gustul Greciei

A fost a doua destinație grecească și mi s-a părut foarte boem și mai puțin aglomerat. Plajele la fel de frumoase, peștele la fel de bun și totuși locul e ceva aparte. Croaziera a fost tare binevenită și mi-a dat ocazia să explorez și alte câteva insule.

3. Parga

Parga

A fost ultima oprire a fost în în drum spre casă. Timpul alocat a fost relativ scurt dar am descoperit un orășel cu plaja pietruită și un castel cocoțat care domină marea și da orașului cu flori un aspect aparte. Vizita Castelului Venețian e un must pentru o priveliște asupra portului care te lasă gură cască iar casele colorate și străduțele înguste dau un aer boem orașului care te îndeamnă la o călătorie printre magazinele de suveniruri.

Itinerar:

Continuă să citești Gustul Greciei din 3 ingrediente

Toamna in Vladeasa

     Pregatiti de  munte, vineri dupa-masa ne intalnim in fata facultatii, weekend-ul acesta se arata foarte promitator…vreme buna, muuuunte si aproape toti colegii de la facultate prezenti si 2 profi.
     Destinatia: Vf. Vladeasa 1836 m.
     Scop: evidentierea variatiei unor parametrii meteorologici in diferite puncte pentru a putea reda un profil vertical.
       Ziua 1 – vineri, 19 octombrie (marcaj albastru: Bologa-Rogojel, marcaj portocaliu: Rogojel -Cabana Vladeasa)
     Ne reintalnim toti colegii in gara de unde urmeaza sa luam trenul pana la halta Bologa.
Drumul nu dureaza foarte mult si oricum timpul trece foarte repede, hop hop si am ajuns in Bologa, toata lumea isi ia rucsacul in spinare si pornim spre microbuzul care ne va duce pana in Rogojel.
     De la Rogojel incepem sa urcam..simt miros curat de munte iar urcarea este o placere, evident alaturi de gafaieli.
     Intre timp o echipa isi pune tabara la iesirea din Rogojel, iar restul pornim spre cabana Vladeasa. Se pare ca ne asteapta o noapte lunga de masuratori.
     Dupa inca aprox. 40 minute am ajuns la cabana Vladeasa (1430 m), ne luam paturile in primire si program de voie. 
Al doilea punct de observatie va fi aici, la cabana urmand ca a treia echipa (din care faceam parte si eu) in urmatoarea zi sa urce pe varf.
     Seara se lasa cu povesti, rasete si somn putin.
      Ziua II – sambata, 20 octombrie (marcat cu roz: Vf. Vladeasa – Cascada Rachitele si retur) 
    Trrrr, suna alarma de la telefon, ceasul arata ora 05:00 (!!!) un cancer si un vant afara de nu iti vine sa te dai jos din pat. Cu putin curaj reusesc sa ma imbrac si sa ma infoloesc bine pentru ca pornim spre varf, de la ora 08:00 incepem masuratorile.
    Suntem 4 voinici (3 voinice si un voinic) + 1 prof. Drumul e o adevarata placere pana sus, recunosc ca la un moment dat incepea sa ma chinuie rucsacul dar pentru rasaritul de soare care ne-a calauzit pasii a fost perfect.
Uite cine-a rasarit?

„Totu-i drum numai drum…”
Buna dimineata

Into the wild

Statia meteo Vladeasa

     Totul decurge comform planului, ajungem la statia meteo din varf, instalam cortul, se fac primele masuratori cand, in departare, se vad cateva umbre, erau cateva dintre colege insotite de cel de-al doilea prof care a venit cu noi..se anunta o drumetie in zona…asa ca, let`s go. De mancat am mancat, vremea e perfecta si peisajul idilic.
    

Pietrele Albe

Pietrele Albe
   Ne apropiem cu pasi repezi spre…

Cascada Valu Miresii
     Admiram cascada, mai pierdem vremea in zona si pornim inapoi, stiti vorba aceea „mai greu la deal decat la vale”, acum doar de urcat avem.
     Ajungem din nou la Pietrele Albe si oboseala incepe sa isi faca simtita prezenta, socul vine cand realizam efectiv pe unde trebuie sa urcam eu si colegul meu ca sa ajungem direct pe varf, deoarece restul colegilor o iau pe alt drum.
Ok, pe aici va rog!
    Cred ca ne-a luat aproximativ o ora urcarea insotita de gafaieli si tot ce vreti voi…pe drum am gasit cateva lemne pentru foc.
     Surpriza a fost una placuta cand am ajuns la cort deoarece domnul de la stati meteo ne-a facut placinte iar dupa o zi intreaga de hoinarit au fost cele mai bune placinte care le-am mancat vreodata.
     Seara  incepe sa se lase, facem focul si somn…la ora 03:00 se da trezirea pentru ultimele masuratori care trebuia sa le fac eu.
     Poti sa descrii in cuvinte senzatia cand tot corpul tremura de frig de nici sa dormi nu poti? Asta e unul din lucrurile experimentate: un friiiiig de iti clantaneau dintii in gura..am dormit imbracata (cred ca as dormit si incaltata) in sacul de dormit si nu reuseam sa ma incalzesc..tremuram continuu, asta a durat pana la ora 03:00. La ora 03:00 mi s-a dat trezirea, m-am infofolit bine si m-am dus langa foc asteptand sa se faca fix pentru a masura ce aveam de masurat.
     Asta a fost partea care mi-a placut cel mai mult: foc, caldura, stele, liniste, munte, umbre…a fost perfect. La un moment dat am inceput sa numar stelele, sa caut constelatii, in zare se vedea Lacul Belis si o mare de nori.. Primele raze de soare, ma anunta ca s-a scurs timpul…o noua zi incepe..
     La 07:30 s-au trezit si colegii mei..am inceput sa strangem cortul, la ora 08:00 am facut ultima masuratoare si am pornit spre Cabana Vladeasa.
Say „Hello”

Incotro?

    Am coborat destul de repede, dupa ce am ajuns la cabana si am stat vreo 30 minute la soare am inceput sa ma incalzesc :)).
     Mai stam ce stam la cabana si pornim spre Rogojel, acolo ne intalnim toti, microbuzul vine dupa noi iar la Bologa facem o scurta oprire la cetate dupa care asteptam trenul spre Cluj Napoca.
     Cetatea Bologa a fost ridicata in anul 106 d.Hr si a avut ca scop apararea granitei Imperiului Roman. Cetatea a servit drept refugiu pentru populatia din zona. Turnul si-a pierdut acoperisul in sec XX, astazi putandu-se vedea doar turnul si o parte din ziduri.
Cetatea Bologa – detaliu

Turnul cetatii Bologa

Cetatea Bologa – detaliu

Cetatea Bologa

     

     

3 pasi spre cer sau 30 de minute de libertate

Welcome to heaven!
     Cred ca de mica am fost catalogata ca fiind putin „dusa de-acasa”. Tot timpul mi-a placut sa fac alte lucruri decat faceau ceilalti. Zborul cu parapanta evident facea partea din „acele lucruri” asa ca era „musai”de incercat. 
    Dupa cateva cautari il gasesc pe Toni de la Airsports si problema e rezolvata: vom zbura de pe varful Ignis (Maramures). Ziua cea norocoasa s-a dovedit a fi o zi de duminica dupa ce ziua de sambata mi-a dat planurile peste cap deoarece s-a stricat vremea
      Nu are rost sa mentionez ca nu am dormit deloc aproape toata noaptea :)) dar asta e cel mai putin important…in ziua urmatoarea aveam sa zbor.
    Duminica dimineata abia asteptam sa sune ceasul, la ora 07:42 aveam tren spre Baia Mare si vremea dadea semne ca va tine cu mine.
     In gara ma asteapta cineva (multumesc 😛 ) si intalnirea e la Toni acasa. Dupa ultimele pregatiri urcam pe varful Ignis si astept nerabdatoare momentul de inceput a ceea ce avea sa fie una dintre cele mai faine zile.
      Dupa o scurta perioada de admirare a peisajului din zona (Vf Pietroasa, Creasta Cocosului etc) aud o voce: „Bianca, esti gata?” si raspunsul: „Aaa, cred ca da..deja zburam?” :))))
        Incepe echiparea, ultimele sfaturi si porniiiiiim :))).
Nu o sa mint ca aveam ceva emotii la inceput dar dupa cateva minute de acomodare si de realizare ca daaa, sunt in aer totul a decurs perfeeect.
       Zborul in sine a durat undeva la 45 de minute (hihi, multumesc si pentru asta:P). 
A fost ca un fel de vis iar in aer am realizat ca atarn efectiv in cateva sfori si ca in acelasi timp poate sa fie atat de frumos si sa simti cum iti creste adrenalina. Ma uitam in jos si incercam sa ghicesc cati metri ne despart de pamant in timp ce auzeam aparatul lui Toni care „canta” semn ca urcam in altitudine si totusi, simteam o libertate infinita.
    Pe parcursul zborului am discutat cu Toni o groaza de lucruri incepand cu tipurile de nori si terminand cu experienta care a avut-o in Nepal, cred ca a vrut sa imi distraga atentia si sa faca zborul cat mai natural :P.
      Dupa ce am urcat suficient in altitudine a urmat cireasa de pe tort: acrobatii, viraje cum vreti sa le spuneti…si incepe..simt cum vantul imi vajaie la ureche si dintr-o data ma trezesc ca sunt cu capul in jos, imi simteam stomacul in gat :))) a meritat tot :D.
     Aterizarea a fost mai lina decat ma asteptam, ma si imaginam deja toata zdruncinata si lovita la genunchi :)))) dar nu a fost deloc asa. O aterizare foarte naturala.
      Dupa aterizare adrenalina mea a mai scazut si tot a revenit la normal in schimb fata mi s-a blocat cu un zambet foarte mare incat mi-am adus aminte ca cineva mi-a pus o intrebare care ma lasat tablou si anume daca nu ma doare fata de la atata ras :)))).
    Cat costa?  Zborul este 50 euro iar daca doresti filmulet si poze acestea costa 10 euro.

17. Amarul drum spre casa

     Amar sau fericire? Cred ca erau si una si alta si am sa iti explic si de ce: amar pentru ca se termina, fericire pentru ca am ocazia sa vad si eu cum e aceea senzatie cand mergi cu….avionul.
Exact, era prima oara cand aveam sa merg cu avionul si intr-un fel asteptam sa se termine aceasta luna de miere de aproape 2 luni dar intr-un fel Italia mai avea mii de lucruri care asteptau sa fie descoperite. Acum intelegi atat starea de amar cat si cea de fericire.
     Ne cumparasem bilet de intoarcere in 14 noiembrie dar am fost anuntati de catre agentie ca acel zbor s-a anulat si ca vom suntem nevoiti sa ne intoarcem in 13 noiembrie seara.
Data de 13 se lasa cu o groaza de bagaje de facut, un pranz delicios de paste cu sos si pornim spre Milano.
     Cred ca marele mereu defect ramane faptul ca am impresia ca niciodata nu ajung la timp. Prefer sa ajung cu o jumatate de ora mai devreme decat sa intarziu 1 minut, evident atat cat stiu ca tine de mine toata situatia.
Eram paranoica si tot timpul ma gandeam ca o sa intarziem la aeroport, ca nu am sa trec de securitate, o groaza de prostii imi treceau prin cap, doar era ceva nou.
     Destul de aglomerat pe autostrada ca doar era ora de varf, ma iau palpitatiile si reusesc sa ma calmez cand ajungem in aeroport si ma uit pe ceas, pfiu..mai avem 2 ore. Perfect
     Ne lasam bagajele de cala, check-in-ul in avem facut, intampin niste probleme ca am rucsacul si o geanta de mana si mi se spune ca nu am voie..trebuie sa fie o singura geanta. Dupa un brainstorming reusesc sa fac o geanta si toate in regula.
     Ne luam ramas bun de la socrii mei si ajungem la securitate, ceva coada..din nou imi creste tensiunea ca nu o sa ajungem la timp dar pana la urma am ajuns prea devreme :P.
     Emotiile incep sa creasca, urcam in avion, Radu ocheste rapid 2 locuri dintre care unul e obligatoriu sa fie la geam, adica al meu.
Ne pregatim de decolare, stewardesele ne fac instructajul si porniiiim..inima incepe sa bata destul de tare, e noapte, motoarele sunt turate, ma uit pe geam si tot ce vad e un joc de luminite care acum 2 minute era un imens aeroport.
     Zborul a durat undeva la o ora, care a trecut destul de repede, nimic neobisnuit cu exceptia durerii de cap, cel mai probabil din cauza presiunii.
     Ne pregatim de aterizare, nimic special si din pacate, atat.
La aeroport ma asteapta vara mea si cu un prieten dupa care a urmat un drum luung pana la Satu Mare si in final…somn de voie in patul meu.
                                                                 The end
 
 
     Ce a insemnat luna de miere?
 
-aproape 2 luni de hoinareala: incepand din Drobeta-Turnu Severin, Belgrad, Zagreb, Ljublianja-Trieste, Milano, Torino, Susa
-sute de km de mers pe jos, cu bicicleta, cu trenul, cu masina
-o groaza de locuri vizitate
-experiente inedite
-peisaje superbe
-planuri de vitor
-ghinioane, soare, zapada, ploaie
-muzee, statui, gradini, printese, plimbari, manastiri si lista poate continua la nesfarsit.
Citeste si:

    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  16. Ghinion spre Sacra di San Michele

16. Ghinion spre Sacra di San Michele

      Mai avusesem o tentativa sa ajungem la Sacra di San Michele dar am ajuns la Avigliana.
De data asta nu mai scapa nimic deoarece planul e bine pus la punct de cu seara si eu trebuie sa ajung cu orice pret la Sacra di San Michele.
     De cu seara pregatesc totul (sandwish-ul, apa, etc), undeva la ora 10 am tren spre Sant Ambrogio (gara unde aveam sa cobor), stiu unde trebuie sa merg si stiu sa cer un bilet de tren dus-intors (am experienta de cand am fost la Torino).
     Scenariul din dimineata urmatoare:
Radu: „Bibi, trezeste-te, nu ziceai ca mergi iar pe nu-stiu-unde?
Eu: „Ba da, merg. cat e ceasul?”
Radu: „9:10, hai ca mai trebuie sa iei micul-dejun”
Eu: „Caaat maaa? 9:10?!?! La cat ti-am zis sa ma trezesti?!?”
Radu: „Poi pe la 8:30 dar am vazut ca dormi asa de bine, te-am mai lasat putin!”
    Ok, this is not funny! Si incep: nu o sa gasesc bilete, nu o sa ajung la gara, o sa pierd trenul, no waaay!.
     In 5 minute ma imbrac, mananc din mers un corn cu ciocolata, imi verific rucsacul si ies pe usa in fuga spre magazinul de unde imi cumpar biletul de tren si ajung in gara chiar cu vreo 3-5 minute inainte. Pfiu!!!
Asa isi intimpina gara din Susa turistii
     Ma uit pe panou, vad ca la ora 10 pleaca trenul, vad lume in gara totul e ok, pana se face un anunt, in limba italiana evident, dupa care iese toata lumea din gara. Am inghetat instant!
Whaaat?!?! Ok, care e faza?
Eu, dupa ei. Vad ca toata lumea se strange in fata garii unde era un autocar maricel. Nu inteleg nimic!
Ma gandesc sa intreb pe cineva si gasesc un tanar care imi explica ca trenul nu vine pana la Susa si noi vom merge pana in Bussoleno (urmatorul orasel) de unde vom lua trenul spre Torino.
M-am linistit, autocarul a fost gratuit, ne-a lasat in gara din Bussoleno unde ne astepta trenul cu pricina.
     Mica mea calatorie decurge fara probleme, urmarind si numarand statiile, unde sunt nevoita sa cobor.
Toate drumurile duc la…Sacra di San Michele
Exista mai multe drumuri care duc la binecunoscuta abatie, eu am urmat traseul marcat cu alb din partea stanga pentru a urca spre manastire pe drumul vechi, cel folosit de calugari cunoscut sub numele de „Antica Mulateria” („Drumul Vechi”), un drum pavat cu pietre, fiind presarat cu cele 14 momente importante traite de Isus in drum spre Golgota.
Harta traseelor

 

Statiunea a II-a

 

 

 

Am parcurs mai mult de jumatatea traseului

 

Traseul este superb, trece printr-o padure, nu necesita efort foarte mare, eu l-am parcurs aprox intr-o ora in pas de plimbare. Asteptam sa ajung la locul cu pricina.

Ajung sus si peisajul imi taie respiratia, e suuperb. A meritat tot urcusul.. Ce avea sa vina era lovitura sub centura..

Valea Susei

 

Vf. Rocciamelone cu plete carunte

 

 

 

 

 

     Admir peisajul..ma uit in stanga, in dreapta, peisajul e superb…ma invart ca un copil care si-a gasit jucaria si ma indrept spre caserie ca sa imi cumpar biletul de intrare…si inghet.
Mesaj scurt: „Pauza de masa intre orele 12:00 -14:00
Whaaaat?!?! Si sa nu mai zic ca am ajuns la 12:10.
Cum am putut sa uit de pauza de masa?!?! Fiindca in Romania nu se practia,mi-a iesit complet din minte…
Asta este, imi gasesc de lucru vreo 2 ore prin zona dar nu plec fara sa vad abatia..
Dupa ce fac poze cu peisajul, cu exteriorul, ma uit peste toate panourile de informare si uite asa au trecut 2 ore.
Hihi, now I`m ready!
     Biserica Sf. Mihail (Sacra din San Michele) este situata in varful stancos al muntelui Pirchiriano (962 m), Pichiriano este unul dintre cele mai vechi locuri de cult a Arhanghelului Mihail, ocupand centrul geografic intre sanctuarul muntelui Sant`Angelo in Puglia (Italia) si intre muntele Saint Michael in Normandia (Franta).
A fost fondata in secolul X fiind unul dintre cele mai mari complexe arhitectonice religioase din epoca romanica in Europa, impunatoarea temelie avand o inaltime de 26 m.
         
Intrarea
     Scara mortilor este locul unde sunt cele mai evidente caracteristici care apartineau arhitecturii romanice. In acest loc de o importanta structurala se ingropau calugarii si binefacatorii bisericii (cateva din morminte fiidn vizibile si astazi sub fereastra si in nisele laterale).

 

Scara mortilor
     Usa zodiacului este situata la baza superioara a „Scarii mortii” fiind elementul artistic cel mai important. A fost realizata in primele decenii ale secolului XII. Pe stalpul din dreapta sunt sculptate semnele zodiacului si pe cel din stanga 16 constelatii.
Pe latura interna sunt scumptate animale si mici figuri umane, semn al armoniei Creatorului, persoane biblice (Cain Abel) si persoane tipice ale iconografiei medievale (femei care alapteaza serpi, sirene) acestea fiind simbol al pacatului.
Usa zodiacului

 

Usa zodiacului – detaliu
     Trecuta de „Poarta zodiacului” se ajunge in una din cele mai recente zone ale manastirii. Ultima parte de scari si arcuri carieriste neogotice, elemente importante de consolidare ale bisericii, incepute la sfarsitul sec. XIX.
Arcuri carieriste
O alta perspectiva
     Biserica, realizata cel putin in doua timpuri si modificata de-a lungul timpului, este rezultatul grandios al ultimelor restaurari ce au avut loc in anul 1937 cu reconstructia boltei centrala incrucisata.
Primei perioada apartin sculpturile carea inrameaza fereastra principala: Fecioara Maria si Arhanghelul Mihail.
Biserica
     Se ajunge la o terasa deschisa unde se poate admira in tihna peisajul…
Admirati peisajul, azi e gratuit!

 

Amazing
Un varf de 3538 m
     Un ultim element important este Turnul frumoasei Alda si ruinele manastirii. Construite intre sec XII si XIV aveau rolul de a ospita mai mult de 60 de calugari. Ceea ce se poate vedea astazi sunt niste ruine, cea mai importanta fiind numita Turnul frumoasei Alda. Legenda spune ca o frumoasa fata, pentru a fugi de soldati, s-ar fi aruncat de pe turnul manastirii ajungand jos teafara si nevatamanata multumita interventiei ingerilor. Din orgoliu si pentru bani s-a aruncat si a doua oara, murind.
Ruinele

 

 

Turnul frumoasei Alda

 

Un alt mod de a privi lucrurile
Statuia Sf. Mihail

 

 

Sacra din San Michele – exterior
     Dupa ce am facut turul, mi s-a parut scurt dar de fapt, m-am plimbat aprox 2 ore.
Urmeaza minunata coborare dar stiti cum se spune? „Mai usor la vale, decat la deal!”. Reusesc sa cobor in aprox 35 de minute si ma indrept spre gara cand, ce crezi ca imi aduc aminte?
Damn it! Nu m-am uitat la ce ora am tren inapoi. Am bilet dar nu stiu la ce ora am tren. Grabesc pasul spre gara si realizez ca trenul a plecat cu 8 minute inainte sa ajung eu. Nice!
   Asta este, mai astept inca 52 de minute in gara. Trenul vine si ajung acasa teafara si nevatamata unde Lidia ma asteapta cu un delicios strudel cu mere.
See you next time!
     Cine a citit cartea „Numele trandafirului” („The name of the rose”) scrisa de Umberto Eco, mana sus!
Recomand celor care au citit cartea sau au in plan sa o citeasca sa dea o tura pe aici, deoarece Sacra di San Michele a fost o sursa de inspiratie pentru scriitor.
     Spor la citit si intrati un pielea unui detectiv ager in cautarea unui criminal.

 

Citeste si:

    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  17. Amarul drum spre casa

15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa

     Nu am cuvinte sa descriu cat de mult visam sa merg pe ciclostrada…sa nu fie nici urma de masina, piesajul sa fie idilic si sa fiu eu si…bicicleta. Visez la ciclostrada de cand o am pe Petunia.
Ce avea sa se intample..avea sa fie sub orice critica dar sa incepem cu inceputul :D.
     Aveam sa aflu din intamplare ca Vio are o bicicleta…aici clar mi s-a aprins beculetul. Am zis ca ies lejer la o tura, mai ales ca de cate ori ma plimbam prin Susa, biciclisti erau garla. Zicea Vio, la un moment dat, de ceva ciclostrada asa ca merg in cautarea ei si uite peste ce dau:

Mergem spre Novalesa!
Cotim la stanga si ma bucur de un peisaj si o tura perfecta…
Feel the silence!

„As fi vrut un munte cu plete carunte…”
Say hello!

Welcome to paradise!
     Totu-i bine si frumos pana incepe frumos sa urce traseul si…pedalez greut, greu si mai greu, foarte greu pana nu mai pot… Nu eram in forma perfecta dar bicicleta nu era nici macar in forma in care eram eu…mi se parea ca escaladez Everestul la cat de greu imi era sa pedalez.
Si imi era o ciuda fantastica, ma gandeam ce bine mi-ar prinde compania Petuniei acum.
Ma las pagubasa si merg frumos pe langa bicicleta, asta e.
     Ajung in Novalesa, ma pun la umbra si ma pun sa mananc sandwish-ul din rucsac. Langa mine un paonu informativ pe care raman blocata timp de cateva minute…pana zaresc ca aproape este o cascada..Hopa…se pare ca deviem de la traseu in cautarea cascadei.
La dreapta, va rog!
Las bicicleta in boscheti si ma rog sa nu o fure nimeni pana merg in cautarea misterioasei cascade. Ta da:
Cascada din Novalesa
Sincer, ma gandeam si eu la ceva mai spectaculos, dar e bine si asa! Cascada „Valu Miresii” e mai frumoasa :P.
     Ajungand la drumul principal, se zareste o minunata abatie din secolul al VIII-lea, „Abatia de la Novalesa”. O adevarata oaza de liniste..
Abatia de la Novalesa
Revin la drumul principal si pornesc spre Susa inapoi…Mama mama da ce bine merge bicicleta la vale :)), ajunsesem mai repede decat am anticipat :D.
A da, era sa uit un detaliu important. Cine stie ce e Via Francigena?
La stanga va rog!
     Probabil la fel de cunoscuta ca „Drumul spre Santiago de Compostela”, Via Francigena este itinerariul unui pelerinaj ce porneste de la Canterbury si duce pana la Roma.
Cea mai veche insemnare este din anul 990 unde este descrisa, in 79 de etape, intoarcerea de la Roma a episcopului de Canterbury, Sigerico. 
     Itinerariul are aprox 1600 km si Sigerico a parcurs acest traseu in 79 de zile cea mai mare parte pe jos, media fiind de 20 km/zi.
Una din variantele traseului trece si prin Valea Susei, adica pe unde am fost si eu, ajungand si la Sagra di San Michele.
      Drumul pana acasa a fost o mana cereasca, locul unde iti este mai mare dragul sa te plimbi cu bicicleta, nu te claxoneaza nimeni :).
Uite si bicicleta cu pricina!
     Dupa ce am experimentat-o si pe asta, am realizat ca Petunia e cea mai tare..din parcare, adica de pe ciclostrada :P.
    
Si o poza speciala:
Citeste si:

    3. Traseul: Drobeta T. Severin – Belgrad – Zagreb – Ljublianja – Trieste – Milano – Torino – Susa.
    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  16. Ghinion spre Sacra di San Michele
  17. Amarul drum spre casa