Categorie: Canada

Vancouver: sfaturi și cheltuieli

Ca la orice sfârșit de călătorie (că până la urmă se termină) îmi place să trag linie și să privesc în urmă dacă mi-am îndeplinit scopul. Vacanța în Canada a fost prea scurtă dar oricând e loc de revenit.

Dacă mă întrebați cum mi-am planificat bugetul am să o iau pas cu pas.

Este nevoie de ETA (Electronic Travel Authorisation) deși de viza de turist nu mai este nevoie. Pentru ETA se aplică online și se plătește o taxă de 7 CAD după care primești confirmarea pe e-mail. La intrare in Canada la Oficiul de Imigrări o să ai un mic interviu și există posibilitatea să ți se ceară anumite documente. Mi-a fost cerut biletul de retur, dovada cazării și tot felul de întrebări gen de ce am venit și ce am în plan să fac o săptămână.

Biletul de avion l-am cumpărat cu 5 luni înainte. Aveam eu un pitic pe creier să zbor cu Air Canada așa că am avut un zbor direct Dublin – Vancouver (aprox 9 h) și la retur o escala în Londra Heathrow. Biletul a costat 380 EUR.

Transportul de la aeroport spre centru durează aprox 40 minute și se face cu trenul, prețul unui bilet fiind 7.95 CAD.

Cazarea am dorit-o în zona Downtown aproape de principalele atracțiituristice. Nu am avut niciun abonament de autobuz sau vreun alt mijloc de transport. Media era de aprox 10 km / zi :))). Am ales un hostel cu mic dejun inclus Samesun Vancouver. Multiculturalitatea mi-a plăcut enorm, în fiecare zi, la micul dejun, te împrietineai cu alte persoane. Unii de luni de zile pe drumuri cu un rucsac în spate, alții cu placa de snowboard pentru a petrece un sezon de schi în Whistler. Cazarea pentru 7 nopți a fost 325 CAD.

În ceea ce privește intrările la obiectivele turistice am avut un avantaj: sunt studentă cu acte în regulă în Irlanda iar reducerile cu cardul de student în unele locuri au fost considerabile:

  • Vancouver Art Gallery: 13,5CAD (preț de student)
  • Chinese Garden: 9 CAD (preț de student)
  • Aquarium: 31,8 CAD (preț de student)
  • Capilanso Suspension Bridge: 39,5 CAD (preț de student) *
  • Grouse Mountain: 56 CAD (preț întreg) **
  • Tur Victoria & Butchart Gardens (Vancouver Island): 133,16 EUR (preț întreg pe Viator)

* referitor la transportul spre Capilano Suspension Bridge este shuttle bus gratuit iar de acolo este autobuz spre Grouse Mountain.

**accesul la Grouse Mountain e contra cost și mi se pare puțin piperat. Ca și alternativă poți să parcurgi traseul Grouse Grind (un hike de aprox 1,3h) și nu mai e nevoie să plătești intrarea, se plătește doar telecabina pentru coborâre 15 CAD.  Dacă se dorește vizitarea The Eye of the Wind se plătește extra 15 CAD.

Referitor la transport după cum vă spuneam sunt adepta mersului pe jos până nu mai pot :)). Nu am avut niciun abonament pe niciun mijloc de transport. Am folosit un aquabus pentru a ajunge la Granville Island Public Market 6 CAD tur-retur.

Referitor la transportul până în Whistler am luat un autobuz tur-retur la preț de 35 CAD cu cei de la Epic Rides. În 2h ești în rai.

Pe curând!

 

Continuă să citești Vancouver: sfaturi și cheltuieli

Ziua VII: Whistler – raiul schiorilor

Penultima zi în Canada începe devreme. Azi e vorba despre natură, munte cât vezi cu ochii și multă zăpadă. Nu ai cum să mergi în Vancouver și să sari peste Whistler paradisul schiorilor, locul unde s-au desfășurat Jocurile Olimpice de Iarnă 2010.

Locul e rupt parcă dintr-un colț de rai si trebuie să ai noroc pentru câteva raze de soare. Se pare că se aliniaseră și stelele si soarele  pentru ca am prins o vreme incredibil de bună.

O iau la pas și mă pierd printr-un sătuț cochet în care încep să apară primii schiori și aflu că toate telecabinele sunt închise pentru mentenanță. Ia norocul de unde nu-i :)).


Pentru că aveam o zi întreagă la dispoziție am bătut în lung și-n lat toată stațiunea și am luat-o la pas prin împrejurimi. Soare, timp frumos, relativ cald; ingredientele perfecte pentru o zi perfectă de mers pe jos.

O iau spre Lost Lake, un traseu ușor de câțiva km prin pădure. Traseu destul de aglomerat pe prima porțiune de familii cu biciclete, persoane în vârstă și tineret. Traseul șerpuiește prin pădure și urcă puțin cât să nu uiți unde ești dar peisajul mă fură la tot pasul și mă opresc din 2 în 2 minute. Parcă nu aș mai pleca de aici :)).

Îmi iau rămas bun și pornesc mai departe pe traseu, începe să devină pustiu și mă mai intersectez din când în când cu vreun biciclist care mă salută amabil. Totul bine și frumos până un observ un marcaj și efectiv încremenesc. Pe marcaj nu scria altceva decât  „Atenție! Zonă frecventată de urși”.Mi-a urcat tensiunea instant și primul lucru care mi-a venit în minte era harta globului pământesc, că eram la mama naibii la mii de km departe de casă și că da sunt în Columbia Britanică si fir-ar chiar sunt urși pe aici. E ca și cum te-ai gândi dacă în Australia sunt șerpi veninoși. Am grabit pasul instant și la fiecare adiere de vânt mă întorceam în spate să văd dacă e ursul :))))). Mai ziceam câte un mulțumesc când mai trecea câte un biciclist prin zonă.

Cu Moș Martin nu m-am întâlnit (deh,nu a fost el așa norocos :))) ) și în aprox 4 h am fost înapoi în stațiune.Am luat-o din nou în pas de plimbare pentru ultimele raze de soare și mici suveniruri. Whistler e una din cele mai scumpe stațiuni de schi din lume iar când mergi e bine să mergi pregătit.

Cred că aici am găsit cele mai originale și ingenioase suveniruri iar pentru cei împătimiți ai sportului cred că e cu totul altă poveste. Gama de echipament este foarte diversificată și prețurile pe măsură dar e once in a lifetime :).

Itinerar:

Ziua VI: Vancouver Island – Victoria

Azi e zi cu fainoșag, mă trezesc din nou devreme de parcă nu e concediu dar cu siguranță ați realizat că pentru mine concediile nu sunt făcute să mă odihnesc, de multe ori ajung acasă mai obosită decât am plecat și când mă gandesc că următoarea zi sunt nevoită să merg la servici, parcă îmi vine să nu mă mai întorc deloc :).
Azi e zi de explorat Insula Vancouver punctul forte fiind Victoria capitala provinciei canadiene Columbia Britanică. Multe năbădăi am avut cu acest tur iar de preț nu vreausă îmi aduc aminte :)). Partea funny e că și-a meritat toți banii. Cu o seară înainte primesc e-mail că se schimbă locul plecării. Deja în mintea mea erau scenarii că sigur rămân în Vancouver :)). Spre final totul a fost ok.
Mă îndrept spre Richmond de unde voi lua feribotul, nu de alta dar e cam singura variantă de a ajunge acolo dacă nu iei avionul.
După 1.30 h iacă-mă pe Insula Vancouver. Feribotul oprește în Swartz Bay iar până în Victoria mai sunt aprox 30 de km.
Prima oprire este la Grădinile Butchart (Butchart Gardens) o minune de grădini de unde parcă nu ai mai pleca, 900 de specii de flori împărțite în diferite grădini (grădina trandafirilor, japonezaă, mediteraneană) având peste 1 milion de vizitatori anual.

 

A doua parte a zilei o petrec în Victoria – capitala insulei, un oraș foarte cochet. Priveliștea spre port e minunată iar soarele e prezent și el, rai nu alta. Nu am avut prea mult timp de petrecut în oraș așa că m-am plimbat doar în zona portuară și Parlament.

Mă îndrept spre feribot pentru un lung drum înapoi spre Vancouver iar când vezi că se aliniază stelele pentru un minunat apus simt că sunt în locul potrivit și momentul potrivit. A fost unul din cele mai frumoase apusuri văzute. Balenele se pare că s-au ascuns pentru ca nu am văzut niciuna dar nu e rău, ele să fie sănătoase.

Itinerar:

Ziua V: Hai la munte Capilano Park și Grouse Mountain

Știi acel moment de glorie când ești în același loc ca și poza din ghidul tău? Acel moment de glorie l-am avut azi: Capilano Suspension Bridge era pe coperta ghidului meu.
Vremea e absolut perfectă pentru o zi obișnuită din timpul săptămânii, culori frumoase de toamnă și unde poți să te bucuri de ele dacă nu la munte.
Prima oprire a fost la Capilano Park și m-am învârtit puțintel până am ajuns. Problema era transportul, practic este în afara orașului și e de combinat 2 autobuze. Nu că era imposibil dar ceva îmi dădea cu virgulă, asta până am verificat site-ul lor și am văzut că au transfer gratuit aflat la 15 minute de hostelul meu din Downtown. Mai multe detalii găsești aici.
Puzderie de oameni în așteptarea aceluiași autobuz și uite-mă plantată la intrare după aprox 25-30 min. Îmi scutur buzunarul de 39,50 CAD (preț de student :)) ) și mă las efectiv furată de peisaj.
     La intrare găsești totem poles pe care nu ai cum să nu îi vezi, după care piesa de bază a parcului: podul suspendat de unde poți vedea în toată splendoarea canionul. Odată trecut podul este un mic traseu printre copaci de zici ca ești într-un parc de distracție. Odată ce treci podul înapoi ajungi la puntea suspendată.
Mi-am petrecut prima parte din zi aici urmând să o iau din loc spre Grouse Mountain  la câțiva km depărtare de Capilano Park. Ies din parc și aștept autobuzul spre următoarea locație unde ajung în aprox 10-15 minute și mamă ce covor frumos de toamnă.
Nu îmi ia mult și mă dezmeticesc în al doilea rai: munte frumos, lume la alergat și un aer curat.
Îmi făcusem lecțiile de acasă și știam care e treaba cu urcatul și la ce este de belit ochii pe aici. Treaba e simplă și te scutură de câțiva zeci de euro în 2 secunde și 3 mișcări. Intrarea în parc și telecabina dus – întors este 56 CAD. Dacă vrei și o vizită la The Eye of the Wind te mai scuturi de încă 15 CAD.
Citisem că este o variantă low-cost și anume să urci cu piciorușele tale până sus și să cobori cu telecabina. Varianta mai sănătoasă și mai rămân cu ceva bani pentru sirop de arțar :)). Zis și făcut!
Hike-ul cu pricina se numește Grouse Grind Trail și pornește din parcare, un traseu de aprox de 1,5 – 2 h cu o lungime de 2.5 km și 800 m diferență de nivel.

Am reușit să îl parcurg în 1.42 h fără să mă grăbesc și să mă bucur de peisaj. Pe alocuri sunt și trepte dar scoți limba până sus, eh așa e cu cei care nu prea mai au antrenament, ca și mine :)).

Sus se pot vedea și 3 urși grizzly și o altă telecabină ce duce la The Eye of the Wind. După ce m-am învârtit pe acolo am luat telecabina (Skyride) ca să cobor deoarece să faci hike-ul în sens invers este interzis, e prea abrupt. Se poate doar urca.

Mă plantez din nou în stație ca să prind autobuzul spre Capilano Park și ghici ce? Nu știu cum necum dar șoferul nu a vrut să îmi ia banii de bilet. Când a auzit că merg doar până la Capilano Park (aprox 10 stații) a zis ca e ok și mi-a făcut semn să urc. Nu i-am zâmbit și nici nu i-am tras cu ochiul dar gestul m-a uimit maxim. De la Capilano Park am luat din nou shuttle bus spre Downtown Vancouver și dusă a fost și ziua a 5-a.

Itinerar:

Canada: jurnal de vise devenit realitate
Ziua I: Vancouver, am ajuns!
Ziua II: Vancouver la pas
Ziua III: Vancouver-Chinatown
Ziua IV: Toată ziua Stanley Park
Ziua VI: Vancouver Island – Victoria
Ziua VII: Whistler – raiul schiorilor
Vancouver: sfaturi și cheltuieli

Ziua IV: Toată ziua Stanley Park

Mă trezesc cu un chef fantastic, o vreme superbă și un soare de îți vine să ieși la plimbare în pijama. În 30 de minute sunt gata îmbrăcată, echipată și mâncată. Azi urmează o zi luuungă cu mulți kilometri. Azi planul e să stau toată ziua în Stanley Park. Dacă te uiți pe hartă și vezi cât e de imens stai și te gândești dacă îl bați într-o singură zi.  Vreau să vă spun că e unul din cele mai mari parcuri din lume având peste 400 ha, peste 500000 de arbori și aprox 27 km de poteci dintre care vreo 10 km i-am bătut eu.
Vancouver Harbour e super-mișto și e în drum spre parc. De aici pleacă hidroavioanele pentru tururi panoramice și mai poți admira câteva yacht-uri. Soarele bate maxim iar culorile acelea de toamnă mă opreau din minut în minut.
Prima oprire în parc e la Vancouver Aquarium cel mai mare acvariu din Canada și printre primele 5 din America de Nord fiind, totodată și centru de cercetare marină. Foarte bine organizat pe zone prin urmare aici poți să vezi de la meduze până la delfini. Intrarea nu e deloc ieftină  și te scuturi de 31.80 CAD (preț student) cât ai zice…pește. Mai multe detalii despre aquarium găsești aici.
 
 Mă îndrept spre totem poles, acesta fiind unul din cele mai fotografiate zone din parc. Încerc să mă țin de traseul inițial dar e frumos rău de tot. Paleta de culori tomnatice se încadrează perfect în ziua cu soare fără nori.
O altă oprire este la Lacul Beaver, un lac într-o pădurice. Traseul urcă puțin și observ cu bucurie că sunt aproape singură pe aici. O doamnă de vârsta a doua își face plimbarea și mă salută politicos. Se schimbă și peisajul dar nu stau prea mult și pornesc spre Prospect Point pentru o priveliște de milioane.
Cred că mi-au găsit locul pentru că nu mă simt deloc într-un oraș mare și murdar plin cu turiști. Îmi place maxim că am loc să respir, aerul e curat, peisaj frumos rău de tot și imediat vine partea și mai plăcută. Hai o fugă spre Siwash Rock și de acolo direct la plajă Third Beach.
Picioarele încep să dea semne de oboseală dar e prea frumos să mă opresc. Traseul face o curbă și mă apropiu de clădiri fără să ocolesc Lost Lagoon și Inukshuk.
Itinerar:

Ziua III: Vancouver – Chinatown

Azi petrec mare parte din zi în Chinatown. Vizitasem o parte cu 2 zile în urmă (vezi aici) recunosc că Gastown și Chinatown e partea mea favorită de oraș până acum. Pe lângă Millenium Gate ce se mai poate vizita e Dr Sun Yat – Sen Classical Chinese Garden and Park, o oază de liniște în centru orașului. Intrarea costă 9 CAD/ student (mai multe detalii aici) și include vizitarea grădinii chinezești și un tur de aprox 45 minute în care se explică principiile de bază ale formațiunilor prezente și simbolistica acestora. Ploaia nu dă semne că se oprește.
Peste 50% din populația orașului Vancouver nu sunt vorbitori nativi de limbă engleză. Aici se găsește una dintre cele mai mari comunități de chinezi.
Ploaia nu se oprește sub nicio formă așa că mă îndrept spre Vancouver Science Museum aflat în Yaletown după care închei ziua.
Itinerar:

Ziua II: Vancouver la pas!

Bună dimineața Vancouver gândisem eu cu chef de viață, asta până mi-am aruncat ochii pe fereastră să vad că plouă. Plouă mocănește și totul mi se pare foarte gri. Nici nu știu de unde să o iau din loc și cu ce să încep.
Mă trezesc la Vancouer Art Gallery, loc care nu știu de ce dar nu m-a impresionat absolut deloc. Intrare a fost 13,5 CAD / student dar efectiv mi s-a părut pierdere de vreme. Ori nu mă impresionează pe mine arta ori am eu o problemă.
Supărată că nu am văzut nimic pe gust mă îndrept spre Yaletown.
O oprire scurtă la Engine 374 Pavilion unde se găsește o locomotivă care a efectuat primul drum transcontinental în Vancouver în anul 1887. Intrarea e liberă.
Dacă ești în Yaletown nu ai cum să nu vizitezi și Granville Island.
Ca să ajungi la Granville Island trebuie să treci False Creek. Ai doua variante în condițiile în care ești pe jos: ori treci podul Granville Bridge ori folosești un aquabus.
Aquabus-ul e o chestie foarte mișto pe care nu am încercat-o până acum. E mic și rapid,cât ai zice brânză ești pe partea cealaltă. Biletul a fost 6 CAD dus-întors. Eu nu am mai folosit returul deoarece am vrut să mă plimb și am ocolit.
În Granville Island cel mai cunoscut loc e Granville Public Mark, o piață foarte mișto cu mâncare proaspătă, pește, sirop de arțar natural (yummy yummy).
 
Un mic secret din  piață: fructele de mare sunt delicioase! Cu stomacul plin pot să mă plimb și să continui False Creek Seawall Stoll.
Itinerar:

Ziua I: Vancouver, am ajuns!

Plec cu emoții la aeroport, îmi verifica a mia oară toate documentele și mă îndrept spre check-in. E prima oară când am parte de un control atât de riguros și e cineva curios cât port la pantofi. Mi s-a verificat de 3 ori pașaportul și am fost întrebată de ETA.
Îmi luasem loc la geam și era pentru prima oară când zburam cu un avion atât de mare. După 9 ore de zbor deja nu mai aveam chef nici să dorm, nici să citesc, nici să vorbesc cu domnul de lângă mine, vroiam doar să împing avionul să aterizăm mai repede. By the way: frumoasă Groenlanda de sus :)).
Ajung în ditamai aeroportul din Vancouver și urmează o căruță de întrebări, verificări, formulare completate și documente. După mai bine de o oră reușesc să ies din aeroport și să iau metroul spre centru. Un drum de 40 de minute până în centru, internet deloc dar cazarea am găsit-o rapid. Fac check-in-ul în 5 minute și ies în tura de recunoaștere. Lonely Planet is your friend.
Casa mea timp de o săptămână e în buricul târgului așa că papuci comozi să am și spor la explorat :)).
Gastown e partea istorică a orașului cu câteva străzi pavate, clădiri de toate formele și dimensiunile si o atmosferă foarte boemă. A fost partea din oraș care mi-a plăcut cel mai mult.
Nu ai cum să nu remarci Steam Clock un ceas cu abur la colț de stradă construit în 1977 care funcționează cu electricitate iar în partea superioară iese abur.

Trec pe lângă Vancouver Police Museum care era închis pe când am ajuns și la Statuia lui Gassy Jack locul unde a fost deschis primul pub din Vancouver. Nu ai cum să nu remarci magazinele de suveniruri și siropul de arțar.

O iau agale pe străzi și ajung în Chinatown, nu prea ai cum să nu îți dai seama că ești aici, Chinatown Millenium Gate te anunță că ai sosit.
     Mâine urmează o altă zi în căutare de ceva nou.
Itinerar:

Canada: jurnal de vise devenit realitate

Perioadă: 6-13 octombrie 2018
Participanți: solo
Puncte forte: Vancouver, Grouse Mountains, Capilano Suspension Bridge, Whistler, Victoria
Cred că am uitat ce vârstă aveam de când auzisem prima oară de Canada. Aveam o rudă mai îndepărtată acolo și mă întrebam cum e posibil să zbori atâtea ore și să treci oceanul. Nu știu de ce tot timpul am avut o afinitate pentru Canada și la vârsta care o aveam atunci mi se părea imposibil să ajung și eu într-o zi acolo.
Mă uitam cu limba scoasă la toate persoanele pe care le auzeam vorbind de Canada, ori că au fost în vizită ori că sunt deja stabiliți acolo. Chiar și acum câțiva ani mi se părea aproape irealizabil să pășesc pe tărâm canadian.
Am spus și repet, să plec din România a fost una din cele mai bune decizii luate. Am fost forțată să mă descurc singură și să învăț din greșelile mele.
Iată că un an de când m-am angajat în Dublin la o agenție de turism l-am sărbătorit în Canada.
Piața turismului e diferită comparativ cu cea din România din toate punctele de vedere: conexiuni, prețuri, flexibilitate, frecvența zborurilor, avantajul unui aeroport internațional foarte aproape etc.
Am avut o săptămână plină și planul foarte bine elaborat de acasă, știam ce voi face în fiecare zi, verificând condițiile meteo și orientându-mă după acestea.
Poate mă întrebați de ce am ales Vancouver? Aflasem că se scot vizele de turist pentru Canada și undeva știam că anul asta sigur merg, nu știam orașul dar Canada trebuie să fie. Am tot întrebat în stânga și în dreapta persoane care au cam bătut Canada care variantă e mai bună: Toronto, Montreal, Calgary, Quebec sau Vancouver?
Toronto mi s-a spus ca e prea americanizat și nu e ceea ce căutam, Montreal și Quebec era varianta de luat în calcul, în Calgary era doar munte dar problema era că trebuia să închiriez mașină și nu sunt un șofer desăvârșit așa că am renunțat. A rămas Vancouver care câștigase teren, toată lumea spunea că e un oraș cu un vibe diferit, ca e un oraș pentru tineret și că sigur nu mă voi plictisi. Așa că a rămas Vancouver chiar dacă a fost mai scump biletul de avion :P.
Am plecat dimineață și am ajuns în jurul prânzului, deși zburasem 9.30 h diferența de fus orar a ajutat. Am făcut check-in-ul și am plecat în tura de recunoaștere.
A doua zi am bătut orașul, zona de Yaletown si Granville Island pe o ploaie măruntă care nu se mai oprea.
A treia zi am cutreierat China Town, Vancouver-ul având o foarte mare populație de asiatici, în special chinezi. M-ai mult de jumătatea populației din Vancouver nu sunt vorbitori nativi de limbă engleză.
A patra zi e zi cu noroc, un soare de octombrie superb, de-a dreptul cald astfel că petrec toată ziua în Stanley Parc, cel mai mare parc din America de Nord iar spre seară admir un apus superb la mare.
Nu am problemă cu mersul pe jos când merg pe coclauri dar în aceea zi chiar am simțit că mă dor picioarele.
A cincea zi o petrec în afara orașului unde îmi place mie foarte mult: la munte. Încep dimineața cu un pod suspendat și termin după amiază cu un hike în Grouse Mountain.
A șasea zi e cu fainoșag pentru că merg spre capitala Vancouver Island – Victoria. Ziua începe de dimineață cu feribotul, o zi plină de vizitat iar apusul mă prinde din nou pe feribot, vai ce frumos e aici! Pot să rămân?
A șaptea zi e din nou la munte cum îmi place mie și nu oriunde. Nu, nu! E în Whistler, una din cele mai frumoase stațiuni de ski din lume și cu prețuri pe măsura ei. Nu puteam să închei mai bine săptămâna decât să stau la soare în sătuțul cu pricina înconjurat de munți și să fac o scurtă drumeție.
Pot să spun că a fost unul din cele mai frumoase coclauri de până acum. Canada e mare și cu siguranță aceasta nu a fost prima și ultima vizită.
Itinerar: